În timp ce, anul acesta, la începutul lunii mai, România a primit un ultimatum din partea Comisiei Europene pentru a rezolva problema noxelor provenite din carburanţi, primarul Decebal Făgădău se pregătește să prăpădească 22 milioane de Euro pe autobuze Diesel.
Achiziția vine în contextul în care, pe 1 Iunie 2017, țara noastră a ratificat Acordul de la Paris, prin care ne-am angajat să menținem creșterea temperaturii medii la nivel mondial sub 2°C. Fără să ofere explicații și cifre, primarul Decebal Făgădău susține în mod FALS că achiziția unor autobuze electrice nu este sustenabilă din punct de vedere economic.
Avem deci în plină desfășurare un DieselGate de Consțanța, cu primarul Făgădău în rolul “căpitanului poluare” gata să ne arunce fără scrupule la groapa de gunoi a lumii civilizate.
Au testat autobuze electrice dar preferă Diesel !?
În vara anului 2015, perioadă în care Decebal Făgădău ocupa funcția de viceprimar cu atribuții de primar (Aprilie 2015 – Iunie 2016), conducerea Regiei Autonome de Transport în Comun Constanța (RATC) a testat, timp de o zi, un autobuz electric produs de “SOR Libchavy Spol” Cehia.
Rezultatele au uimit atunci pe toată lumea: costul de reîncărcare la 160 de km era de doar 12 Euro, echivalentul a 12 litri de motorină.
„Costul energiei electrice consumate pentru încărcare a bateriilor, în şase ore, este de aproximativ 12 euro, echivalentul a 12 litri de motorină. Ori, autobuzele clasice cu care este dotată regia consumă aproximativ 40 de litri de combustibil pe zi“ a susținut atunci directorul adj. al RATC, Dumitru Coiciu.
Șefii RATC Constanța au „amestcat” însă cu bună știința datele, probabil pentru a justifica decizia autorităților locale, care intenționau să achiziționeze, din nou, tot autobuze Diesel și nu electrice.
Datele reale, așa cum n-au fost prezentate!
Pentru buna informare a cetățenilor orașului Constanța suntem în măsură să prezentăm azi datele reale privind consumul autobuzelor RATC, prin consultarea raportului Băncii Mondiale din 2013 privind eficiența energetică a orașului Constanța.
Mai exact, cu doar doi ani de zile înainte ca RATC să testeze vehicule electrice, în vara lui 2013, biroul regional al Băncii Mondiale din București a trimis la Constanța o echipă de experți care să cerceteze și să raporteze problemele orașului nostru, în căutarea unor soluții pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
Raportul final al specialiștilor a fost gata pe 20 Decembrie 2013 și publicat abia pe 4 Iunie 2016 pe site-ul Băncii Mondiale, acolo unde poate fi vizualizat și în prezent.
Administrația orașului minte! Știe doar matematică DIESEL
La pagina 42 a raportului cu pricina, acolo unde se face analiza eficienței Regiei Autonome de Transport în Comun Constanța sunt stipulate, negru pe alb, următoarele date de interes:
“În medie, un autobuz circulă 250km pe zi și consumă 38 litri/100km. Consumul anual de combustibil necesar pentru funcționarea parcului de autobuze este de aproximativ 3600 tone de motorină, echivalentul a 6,6 milioane USD”
Deci, în realitate, un autobuz din dotarea RATC circulă în medie 250 de kilometri pe zi și consumă 38 litri la 100 de kilometri, și nu 40 de litri pe zi, așa cum (dez)informa conducerea RATC în 2015.
Este o mare diferență între 40 de litri pe zi, și 38 de litri la suta de kilometri! Adică, costul zilnic de exploatare al unui autobuz din gama Euro 2 – Euro 3 este în prezent de 38 Euro la 100 de kilometri, adică 95 de litri pe zi, achivalentul a 529,15 lei (113,7 EURO).
Prin comparație, exploatarea unui autobuz electric presupune un cost de doar 12 Euro la 160 Km (cu o durată de reîncărcare de 6 ore), adică 18,75 Euro la 250 de kilometri parcurși. În procente discutăm despre o economie de 84% pe zi, doar din consum !
În 10 ani, un autobuz electric își scoate investiția doar din consum!
Diferența care rezultă între Diesel și electric este de 94,95 EURO pe zi, iar asta înseamnă că pe an economisim între 30 și 35.000 Euro per autobuz. Într-un interval de 10-12 ani se amortizează integral valoarea unui autubuz electric, doar din diferența de consum.
Dacă la acestea mai calculăm și costurile de mediu, avem deja o imagine concretă asupra modului în care primarul Făgădău înțelege economia actuală.
Se vede că fiecare face socoteli după bunul plac, iar în evaluarea finală n-au intrat și costurile de mediu (impact, poluare) în ciuda faptului că discutăm despre o investiție pe termen lung.
Datele prezentate de noi sunt confirmate și prin declarația fostului directorul adjunct al RATC, care recunoștea la conferința din 2015 că, “faţă de costurile motorinei folosite pentru autobuzele clasice, RATC ar face economii de 80%.”
Conspirația Diesel pregătită încă din 2015 în garajele RATC
Dezbaterea privind achiziția de autobuze electrice a fost lansată public la Constanța de presa locală, și nu de administrația orașului așa cum era normal.
Factorul declanșator l-a constituit știrea din Martie 2018 potrivit căreia, Compania de Transport Public din Cluj urmează să achiziționeze 41 de vehicule “Solaris Urbino 12” electrice pentru transportul de persoane.
Situația l-a obligat pe primarul Decebal Făgădău să abordeze și posibilitatea achiziționării unor astfel de autobuze. Și după ce s-a prefăcut, timp de cinci luni de zile, că este preocupat de subiect, primarul a concluzionat, fără regrete, că tot Diesel-ul este mai eficient din punct de vedere economic.
Fără să prezinte public cifre din care să rezulte sustenabilitatea economică a noilor autobuze Diesel pe care intenționeză să le achiziționeze, fără să cunoaștem impactul asupra mediu, sănătății oamenilor și animalelor, primarul Constanței s-a lansat într-o serie de afirmații lipsite de suport științific și sens.
„Pentru că nu aveam la momentul acela (la începutul mandatului său de primar – n.a.) pe masă o dezbatere onestă despre ce este eficient economic și ce este eficient, gândindu-ne la viitor să ne încadrăm în țintele de emisii de CO2, ne-am angajat consultanți, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Mi-au prezentat două scenarii. Am ales primul scenariu, banzându-ne pe eficiența economică în primul rând. Am ales ca două treimi din flotă să fie EURO 6 (adică Diesel – n.a.) și o treime să fie GREEN. O treime nu știu… electric, hibrid, CNG, LNG, hidrogen” a afirmat Decebal Făgădău pe 4 Iulie 2018.
Putem concluziona, aproape fără îndoială, că Nea Mitică Coiciu de la RATC a grăit profetic în 2015, atunci când anunța, fără consultarea prealabilă a Consiliului Local, că urmează să fie achiziționate autobuze pe combustie internă și nu unele electrice.
Stă dovadă conferința din 10 Iunie 2015, atunci când adjunctul regiei de transport a susținut că este fiabil să opereze cu vehicule electrice însă amortizarea durează prea mult, din caculele lor, cca 12-13 ani, la un cost de achiziție de 350.000 Euro bucata: „În următorii 2 – 3 ani, va trebui să cumpărăm circa 60 de autobuze, care, cu siguranţă, nu vor fi electrice“ zicea Nea Mitică de la RATC.
Secretele din spatele prăbușirii RATC Constanța
Așa cum aveau să constate în anul 2013 experții Băncii Mondiale, doar 17,6% dintre locuitorii Constanței mai foloseau mijloace nemotorizate de transport, în timp ce 43,8% se deplasau deja cu autovehiculele proprietate personală.
Procentul utilizatorilor transportului public în Constanţa a scăzut treptat, fără șanse de redresare. Dacă în anul 2000, numărul pasagerilor se ridica la 93,4 milioane, până în 2005, aceasta a scăzut cu aproape 20%, ajungând la 77 milioane. Tendinţa de scădere a continuat şi-n anii următori, astfel că, până în 2010, numai 61 milioane de pasageri mai foloseau mijloacele de transport în comun.
Cifrele au continuat să scadă şi mai mult, ajungând la mijlocul lui 2013 la 53 milioane de pasageri. Din acest punct statisticile ne lipsesc cu desăvârșire, administrația locală, sub Radu Mazăre primar și Decebal Făgădău vice-primar, manifestând o totală lipsă de interes față de acest subiect.
Conform experților Băncii Mondiale, închiderea majorității întrepriderilor, creșterea numărului de automobile personale și concurența operatorilor privați de transport public sunt principalii factori care au determinat declinul financiar al RATC Constanța.
La toate acestea s-au mai adăugat, tariful foarte mic pentru transport, impus ani la rând de primăria Constanța, alături de seria nesfârșitelor gratuități.
Toate aceste măsuri electorale specifice epocii Mazăre, rupte total de realitatea economică, alături de factorii enumerați mai sus au împins RATC Constanța pe drumul spre faliment.
“Un bilet în Constanţa are cel mai mic tarif dintre cei şapte poli de creştere din România, şi anume 1,5 RON pentru o călătorie. Până de curând, tariful era de 1,75 RON pe călătorie, dar administraţia locală l-a redus începând cu 1 iulie 2013 în încercarea de a face faţă CONCURENȚEI, reprezentate de OPERATORII PRIVAȚI, care percep un tarif mai mic şi, de asemenea, pentru a atrage mai mulţi cetăţeni să folosească transportul public.” a se vedea raportul Băncii Mondiale, Îmbunătățirea eficienței energetice în Constanța, București 2013, pag. 42.
Regia de transport a Constanței falimentată de concurența unor evazioniști
Inițiativa fondării unei societăți private de transport, ca alternativă la Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC), i-a aparținut afaceristului local Constantin Frățilă, fost arbitru devenit investitor de succes pe piața autohtonă de capital.
Înființată de Frățilă în anul 1997, societatea de transport public „Grup Media Sud” (GMS) a fost cumpărată în 2000 de mogulul Corneliu Iacobov. Acesta a fost și anul în care, Radu Mazăre avea să ajungă primar “independent” al Constanței – desigur, o altă coincindență epică.
Corneliu Iacobov activase politic încă de la evenimentele din Decembrie 1989, fiind legat de FSN și mai apoi de Partidul Social Democrat (PSD), formațiune pe care a și finanțat-o masiv în perioada 2000-2004.
Iar după ce și-a trecut GMS în portofoliu, Iacobov l-a numit la cârma societății din Constanța pe băcăuanul Cameliu Vasilică Babinciuc alias “Cami” al cărui nume apărea încă din 1997 în câteva dosare de contrabandă cu țigări de pe litoral.
Arestat preventiv în intervalul de la 21.10.1997 – 04.08.1998, Cameliu Babinciuc a fost “reciclat” în anul 2000 de Iacobov, care avea nevoie exact acest tip de individ la conducerea afacerilor sale din Constanța. Un om care să vorbească aceeași limbă cu administrația Mazăre.
Și chiar dacă transportul public din Constanța fusese parțial privatizat, după un an, în 2001, Radu Mazăre decide înlocuirea parcului auto al regiei locale de transport. La aflarea veștii, fostul președinte Ion Iliescu intervine pe lângă primarul independent al Constanței în favoarea firmei românești „ROCAR” , însă contractul pică și se alege ca furnizor compania „MAZ” din Belarus.
Se spune că, în spatele contractului din Belarus s-a aflat mâna lungă a fostului ministru Miron Mitrea, susținător de frunte al grupării de la malul mării. Mitrea întreținea relații apropiate cu Babinciuc și Iacobov – beneficiari ai afacerilor Grup Media Sud și hotel Scandinavia – interesele sale politico-economice având rădăcini adânci în Constanța.
Ani de zile gașca prezentată a drenat banii orașului, în timp regia locală de transport (RATC) a ajuns în pragul falimentului, sub privirile nepăsătoare ale primarului Mazăre și ale vicelui Decebal Făgădău.
În Decembrie 2008, Cameliu Babinciuc a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni la regimul vamal (contrabandă cu țigări – n.a.), la o pedeapsă cu închisoarea de 9 luni şi 13 zile de detenţie, în timp ce fiul acestuia, Andi – Sergiu Babinciuc, a fost reținut de DNA pe 22 Iulie 2016, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani (trimis în judecată în Mai 2017).
RATC Constanța în pragul falimentului. Făgădău n-a știut nimic?
Săptămâna trecută, pe 4 Iulie 2018, în cadrul simpozionului intitulat “Inovație și soluții verificate pentru eficiența energetică” organizat de Energynomics, primarul Decebal Făgădău a ținut să explice celor prezenți că regia de transport a Constanței se află în pragul falimentului.
Primarul a dat de înțeles că tocmai acesta este și motivul pentru care a decis să cumpere autobuze Diesel și nu electrice:
“În momentul în care compania noastră de transport a venit și mi-a prezentat un bilanț, la început de mandat (2016 –n.a.), care suna rău: o sută optzeci și ceva de autobuze Euro 2, maxim Euro 3, cu o vechime de 15 ani, datorii la stat vreo 5 milioane de Euro. Aveam de ales între mai multe soluții. Una a fost să închidem prăvălia și să mergem spre zona privată, sau doi, să ne angajăm pe un drum mai laborios, un drum greu: să salvăm compania, să ne eșalonăm datoria, să facem investiții și cum să facem investiții.”
Și această declarație ne prezintă, din nou, un primar neasumat, care se face că uită cine a condus destinele Constanței în ultimii 18 ani. Merită să ne reamintim, dacă mai era nevoie, că, din anul 2012 Radu Mazăre i-a transferat lui Făgădău majoritatea atribuțiilor sale, acesta din urmă fiind coordonatorul direcțiilor patrimoniu, urbanism, tehnic investiții și achiziții sub cabinetul Mazăre.
Își poate imagina vreun om rațional, că abia în 2016, după ce timp de 7 ani a ocupat poziția de vice, Decebal Făgădău a aflat că RATC Constanța se află în pragul falimentului?!
România și Acordul de la Paris
Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat in vigoare la 5 Octombrie 2016 și va deveni operațional din anul 2020.
România a ratificat acest acord pe 1 iunie 2017, atunci când, ministrul nostru de externe a depus instrumentul de ratificare, în prezența secretarului general adjunct pentru Afaceri Juridice al ONU, Miguel de Serpa Soares.
Acordul reprezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2°C, începând din 2020. Guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile pre-industriale, și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C. Toate statele semnatare au fost obligate să prezinte planuri de acțiune naționale, cuprinzătoare, în vederea reducerii emisiilor poluante.
României i s-a pus în vedere, pe 8 Mai 2018, printr-un ultimatum al Comisiei Europene să-și rezolve gravele probleme de poluare, și să adopte un pachet normativ pentru calcularea și reducerea noxelor provenite din carburanţi. Toate acestea vin în contextul în care, potrivit ultimelor date, în țara noastră sunt înregistrate 25.000 de decese anual din cauza poluării.
