Blagoveștenia sau Buna Vestire, sărbătorită anul acesta pe 25 martie, este un moment deosebit în calendarul creștin, marcând ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Cum a primit Fecioara Maria vestea cea mare
În orașul Nazaret din Galileea, trăia o tânără fecioară pe nume Maria, logodită cu un bărbat drept și smerit, pe nume Iosif, din neamul regelui David. Maria era o fată curată, blândă și cu o credință profundă, trăind în rugăciune și supunere față de voia Domnului.
Potrivit tradiției iudeo-creștine și izvoarelor apocrife (precum Protoevanghelia lui Iacov), Fecioara Maria avea în jur de 14-15 ani în momentul Bunei Vestiri, când îngerul Gavriil i-a transmis vestea că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
De ce atât de tânără?
În cultura evreiască a vremii, era obișnuit ca fetele să se logodească și să se căsătorească foarte tinere, adesea chiar după pubertate, în jurul vârstei de 13-14 ani. Așadar, vârsta Mariei nu era deloc neobișnuită pentru acel context istoric și social.
Tradiția spune că Maria fusese crescută în templu de la vârsta de 3 ani, fiind închinată lui Dumnezeu de părinții săi, Ioachim și Ana. Când a ajuns la adolescență și nu mai putea rămâne în templu, preoții au hotărât să o dea în grija unui bărbat drept, ales prin inspirație divină — acesta a fost Iosif, bătrân și văduv, ales nu ca soț în sensul modern, ci ca păzitor al fecioriei ei.
Într-o zi, în timp ce se afla singură, s-a întâmplat ceva cu totul extraordinar: îngerul Gavriil a coborât din ceruri și i-a apărut. Cu chip strălucitor și glas blând, i-a spus:
„Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată ești tu între femei!”
Maria s-a tulburat la aceste cuvinte și nu înțelegea ce înseamnă această salutare. Dar îngerul a continuat:
„Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Vei naște un fiu și îi vei pune numele Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema.”
Maria, cuprinsă de uimire, a întrebat cu sfială:
„Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?”
Iar îngerul i-a răspuns:
„Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. Pentru aceasta, Sfântul care se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.”
Auzind acestea, Maria nu s-a împotrivit, ci a răspuns cu smerenie și credință deplină:
„Iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul tău.”
Prin acest răspuns, Fecioara Maria a primit în inima ei voia lui Dumnezeu și, astfel, a început împlinirea celei mai mari taine din istoria mântuirii: Întruparea Domnului Iisus Hristos.
Deși logodită cu Maria, Iosif nu știa de la început despre taina dumnezeiască ce se petrecea. Când a văzut că Maria poartă prunc în pântece, s-a întristat profund. El era un om drept și nu voia să o rușineze, așa că s-a gândit să o lase în ascuns.
Dar într-o noapte, îngerul Domnului i s-a arătat în vis și i-a spus:
„Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu, căruia îi vei pune numele Iisus, căci El va mântui pe poporul Său de păcate.”
Trezindu-se, Iosif a făcut întocmai cum i s-a poruncit. A luat-o pe Maria în casa sa și a păzit cu sfințenie această taină până la nașterea Mântuitorului.
Semnificația Bunei Vestiri
Blagoveștenia este mai mult decât o simplă comemorare: este o zi a începutului mântuirii, o zi în care Dumnezeu a ales să vină în lume printr-o ființă umilă și curată, oferind oamenilor speranță, pace și mântuire.
Pentru credincioși, este un prilej de recunoștință și reflecție, dar și o invitație la ascultare, încredere și curaj — exact așa cum a arătat Fecioara Maria în fața celei mai mari chemări din istorie.
Tradiții românești de Buna Vestire (Blagoveștenie)
În cultura populară românească, Buna Vestire are o semnificație profundă, atât religioasă, cât și agrară. Este cunoscută și sub numele de Blagoveștenia sau Ziua Cucului, o zi „de veste bună”, care marchează începutul renașterii naturii și apropierea Sfintelor Paști.
Cele mai cunoscute tradiții de Blagoveștenie în România:
- Se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți. Gospodinele coc colaci sau plăcinte și le împart în memoria celor dragi.
- Nu se sting focurile din vatră sau din gospodărie, pentru ca norocul și sănătatea să nu iasă din casă.
- Se mănâncă pește, fiind una dintre puținele zile cu „dezlegare la pește” în Postul Paștelui. Tradiția spune că cine mănâncă pește de Buna Vestire va fi sănătos și sprinten tot anul.
- Ziua cucului – se crede că în această zi cucul cântă pentru prima dată în an. Cântecul lui este interpretat ca un semn al destinului: dacă o fată îl aude cântând, va avea noroc la căsătorie, iar dacă nu, va mai aștepta.
- Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul.
În unele zone, oamenii evită să lucreze în această zi, pentru a nu atrage ghinionul sau „vestea rea”.
