În ultima perioadă, s-a putut observa, în mediul online, o activitate intensă a liberalului Ovidiu – Sorin Cupșa, care, în paralel cu linia partidului, încearcă să se impună drept cea mai bună soluție pentru partidul din care face parte, în lupta pentru Primăria Constanța.
Politician abil, Cupșa a simțit un detaliu extrem de important, acela că la acest moment liberalii din Constanța par să nu aibă variante reale de oameni care să se poată bate cu actualul primar, Decebal Făgădău. Așa că, urcat pe un CV impresionant, Cupșa încearcă să se impună cu barosul în partid, prezentând deja diverse idei și chiar programe prin care pretinde că va schimba complet fața Constanței.
Am mai spus-o, în mai multe rânduri, în opinia jurnaliștilor din echipa Constanta INFO, Ovidiu Cupșa nu ar trebui să fie niciodată primarul acestui oraș, motivul principal fiind legăturile periculos de apropiate pe care le-a avut cu Radu Mazăre și gașca lui.
Până în prezent, ne-am fundamentat această opinie pe câteva motive mari și late, precum faptul că Ovidiu Cupșa nu s-a ferit să spună că dorește să fie viceprimarul lui Radu Mazăre, sau faptul că indiferent de guvernarea aflată la putere, Cupșa a fost beneficiarul mai multor funcții importante și bănoase.
Acum însă, când intenția protagonistului nostru devine din ce în ce mai clară, am considerat necesar să cercetăm amănunțit „devenirea” lui Ovidiu Cupșa, din ultimii 30 de ani, iar concluzia e una clară: noul pretendent la funcția de primar este interfața unui grup de interese format din subordonații lui Mazăre și Constantinescu.
Astăzi, la patru ani după ce tripleta toxică Mazăre, Nicușor, Strutinsky, a ieșit din scenă, eșalonul doi al grupării, sprijinit de oameni de afaceri ce nu mai au deocamdată butoane în Primărie, încearcă să dea o adevărată „lovitură de stat” și să preia administrația locală.
O anchetă lungă, dar pe care vă invităm să o citiți atent, până la capăt.
1989, anul care i-a schimbat viața tânărului Ovidiu Cupșa
Ieșit de pe băncile liceului, tânărul Ovidiu Sorin Cupșa ia decizia vieții lui, alegând pregătirea de ofițer maritim la Facultatea de Electromecanică Navală, specializarea ”electromecanică” din cadrul Institutului ”Mircea cel Bătrân”, acolo unde, doar câteva luni mai târziu, avea să trăiască dramaticele momente ale revoluției.
În facultate, avea să devină coleg cu mai mulți indivizi, unii dintre ei foarte cunoscuți de constănțeni, alții mai puțin. Spre exemplu, Cupșa devine coleg de cameră cu Nicolae Cristian Dragomir, cunoscut mai bine drept ”Cristinel”, de care îl va lega, până în prezent, o prietenie specială.
Cristinel nu e însă singurul pe care-l cunoaște în facultate, Ovidiu Cupșa. Tot acolo studiau Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Sorin Strutinsky, Valentin Gheorghe Ionescu, Adrian Gâmbuțeanu, Laurențiu Mironescu, Liviu Pătrașcu, Valentin Pârvulescu, Silviu Matichescu sau Nicolae Fronescu.
Un alt personaj pe care Ovidiu Cupșa îl cunoaște în facultate, și cu care menține o relație extrem de apropiată până astăzi, este Pleșca Ștefan Iulian, mai puțin cunoscut publicului larg, dar foarte vocal în campania pe care o duce acum finul său Cupșa. Rețineți numele lui Pleșca, vom reveni asupra lui.
Cupșa se impune în gruparea Mazăre
Primele dovezi că Ovidiu Cupșa nu a fost un ”trecător” prin gașca Mazăre-Constantinescu apar din anii studenției, atunci când marinarii înființează Liga Studenților de la marină civilă.
Primul președinte al acestei ligii, care a ajuns să fie în centrul protestelor anti Iliescu din anii 90, a fost chiar Nicușor Constantinescu. Al doilea președinte a fost celebrul Radu Mazăre, urmat la conducere de Adrian Gâmbuțeanu și, surpriză, Ovidiu Cupșa și Cristinel Dragomir.
Un detaliu important: această ligă a fost cea care a înființat ziarul „Contrast”, transformat mai târziu în celebrul oficios „Telegraf” de Constanța. Și, după cum vedeți, Ovidiu Cupșa a fost acolo, chiar din postura de șef al ligii.
Anii de după facultate, afacerile și politica.
Dovada că relațiile în armata lui Mazăre se cimentaseră foarte bine vine în anii de după facultate, atunci când studenții de la marină pun la cale un plan foarte bun, dorind să facă bani mulți. În acest scop înființează firme, în timp ce, simultan, populează partidele politice recent înființate, încercând să câștige putere politică.
Genialitatea acestui plan a venit din faptul că, nu s-au înghesuit cu toții în același partid. Sorin Strutinsky, Cristinel Dragomir, Iulian Ștefan Pleșca și Ovidiu Cupșa au întrat în PNL, în timp ce Mazăre a devenit deputat al Partidului Democrat. Prietenul Nicu Moga era deja șef la PSL și subprefect al Constanței, poziție din care ajuta la dezvoltarea financiară a grupării. Erau peste tot.
În 2000, gruparea Mazăre dă o „lovitură de stat” în Constanța și, sprijinită din umbră de PSD-iști dar și de un grup de oameni de afaceri apropiați acestui partid, numit ”grupul de la Bacău” după localitatea de origine a șmecherilor care făceau parte din el, reușește să câștige Primăria Constanța, cu un Radu Mazăre mascat în ”independent”.
Contracandidatul lui Mazăre, PSD-istul Baltă, îl avea șef de campanie pe marinarul Valentin „Grizzly” Ionescu. În spatele câștigătorului Mazăre, Miron Mitrea, Corneliu Iacobov și Viorel Hrebenciuc plănuiau deja un jaf care avea să țină timp de 16 ani.
Cine credeți că a fost șeful corpului de control al noului primar independent Radu Mazăre? Ați ghicit, desigur, e vorba de Ovidiu Cupșa.
Referitor la acest detaliu, protagonistul nostru oferă o explicație eminamente politică, spunând că funcția s-a negociat între Mazăre și PNL, la acea vreme. Doar că omul care decidea pentru PNL atunci era colegul lor Strutinsky, iar omul desemnat a fost colegul Cupșa. Frăția funcționa perfect.
Din acel moment, cât timp Mazăre a fost puternic, Ovidiu Cupșa a fost, în fiecare mandat, beneficiarul unor funcții importante. Din 2002 a devenit șeful Biroului de Dezvoltare al Primăriei, începând cu 2005 Director și Administrator al Portului Constanța (CN APMC), iar din 2007 director general și președintele CA-ului la Canale Navigabile (CN ACN). În paralel (2004 – 2008) a mai ocupat pozițiile de președinte al CA-ului Șantierului Naval 2 Mai din Mangalia și membru AGA la Compania Națională de Investiții (CNI) și TransCanal SA. A deținut mai multe mandate de consilier local și județean, a fost propus pentru a fi viceprimarul lui Mazăre, în 2012, și din acel an este director general al Ceronav.
Alături de Ovidiu Cupșa, și Cristinel Dragomir și Adrian Gâmbuțeanu aveau să facă parte din noua administrație condusă de Radu Mazăre.
Iar ca să înțelegeți de ce explicația ”politică” a lui Ovidiu Cupșa nu stă în picioare, trebuie să vă spunem că, între 1993 și 2005, în Constanța a funcționat societatea comercială ASCO – Intermed SRL.
Asociați în această firmă au fost, până la momentul în care ea a fost radiată, patru oameni, fiecare cu 25% din părțile sociale. (Sursă: Confidas.ro)
Cei patru parteneri de afaceri în Constanța postrevoluție au fost Cupșa Ovidiu Sorin, Dragomir Nicolae Cristian, Gâmbuțeanu Adrian George și Pleșca Iulian Ștefan. Eșalonul doi al grupării Mazăre intrase în afaceri, în paralel cu activitatea politică.
Așadar, în anii 2000, Ovidiu Cupșa fusese lansat alături de băieții din gruparea Mazăre, atât în afaceri cât și în politică. Din nou, argumente destul de puternice care dovedesc că protagonistul articolului nostru a făcut parte din nucleul dur al grupării Mazăre-Constantinescu.
Ovidiu Cupșa devine șeful corpului de control al Primăriei Constanța.
Odată cu Ovidiu Cupșa, aminteam că în administrația locală a fost ”adoptat” și Cristinel Dragomir, care la acel moment a primit funcția de șef peste Administrația Piețelor și Târgurilor din organigrama Primăriei.
Patru ani mai târziu, când Nicușor Constantinescu a reușit să devină președintele Consiliului Județean, l-a chemat pe Cristinel alături de el. Prieten cu Nicușor Constantinescu încă din copilărie, acesta a rămas apropiat de șeful său, din postura de vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, până la momentul în care nea Nicu ne-a părăsit cu cătușe la mâini.
În acel moment, Cristinel a încercat să-i ia locul, fără succes însă. Pentru funcția de președinte al CJC a fost preferat Horia Țuțuianu, manevrat din umbră de Mirela Matichescu, fosta soție a lui Silviu Matichescu, un alt component al generației de aur de la Institutul de Marină.
Recent, Cristinel Dragomir a revenit din anonimat, fiind din ce în ce mai prezent, arătând clar o dorință de a recâștiga puterea pierdută.
Așa cum a avut Nicușor Constantinescu grijă de Cristinel Dragomir, la fel a avut acesta grijă de Adrian Gâmbuțeanu, pe care l-a ajutat la fiecare pas.
Lui Gâmbuțeanu, Cristinel i-a aranjat primul voiaj ca marinar, prima funcție politică și intrarea în lumea afacerilor. Chiar dacă Dragomir a avut grijă de Gâmbuțeanu ca de un frate, acesta și-a trădat într-un mod abject protectorul, aruncând pe piață o înregistrare în care Cristinel Dragomir vorbea urât despre Nicușor Constantinescu. Dacă ați ascultat acea înregistrare și v-ați întrebat cine l-a înregistrat pe blat pe Cristinel Dragomir, tocmai ați aflat acum, de la noi, în exclusivitate.
Să revenim însă la istoricul acestui personaj.
Până ca liga marinarilor să pună mâna pe cârma județului, Gânbuțeanu a navigat la fosta companie de stat Romline, din 1995 până în 2000, iar ulterior și-a făcut oficial ambarcarea în gruparea Mazăre-Constantinescu-Strutinsky.
Probabil că tocmai specializarea în “navigație și transport maritim” l-a calificat pe Gâmbuțeanu pentru ocuparea postului de inspector de specialitate în cadrul Serviciului Corp Control, Direcția Gospodărire Comunală din cadrul Primărire Constanța, unde a fost angajat de Radu Mazăre în anul 2000.
Între timp, aflând că vremurile se schimbă și că România urmează să intre în UE fără șanse de revenire la fostul CAER, Gâmbuțeanu și-a tras rapid un master la Universitatea “Spiru Haret” în Drept Comunitar European, absolvit în 2006, iar în paralel s-a apucat și de Facultatea de Drept – Administrație Publică, pe care a terminat-o în 2008.
Burdușit solid cu două diplome de licență și una de master, Gâmbuțeanu a fost angajat în 2003 ca inginer la RAEDPP Constanța, și după nici un an, în 2004, avansat șef birou în cadrul aceleiași instituții.
Tot în 2008, prin Hotărârea 311 a Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu l-a făcut pe Gâmbuțeanu membru în Consiliul de Administrație la SC Domeniul Public și Privat Județean Constanța SRL, în locul Gabrielei Mihăesi, decizia fiind contrasemnată de secretarul general al județului Mariana Belu, și de Ștefan Pârcălabu de la juridic.
Este perioada în care, Gâmbuțeanu devine nașul de cununie al soților Radu și Magda Volcinschi. Cei doi porumbei fiind foști angajați ai afaceristului Cameliu Babinciuc: Radu a lucrat la C.M.C. Duty – Free S.A. din Histria (patronată din umbră de Corneliu Iacobov) iar Magda, specializată în “management turistic” la creștina universitate „Dimitrie Cantemir” a lucrat pe postul de casieră la firma de transport Grup Media Sud (GMS) patronată de același Babinciuc.
Volcinschi este și el abosolvent al Institutului de Marină și unul dintre directorii preferați ai lui Nicușor Constantinescu. Vi-l aduceți aminte, probabil, este prefectul Constanței demis după ce a declarat că pasagerii elicopterului căzut în Siutghiol sunt bine sănătoși. Dumnezeu să-i ierte!
Mai departe, la începutul lui 2009, Gâmbuțeanu este propulsat consilier tehnic la regia de drumuri și poduri a județului, iar la câteva luni diferență, prin Hotărârea 236 din 9 iulie 2009, este numit de Nicușor Constantinescu director general al regiei județene de drumuri și poduri, în locul lui Vasile Moldovanu.
Ei bine, aceasta este ultima funcție publică ocupată de Gâmbuțeanu, din care avea să plece direct cu cătușe la mâini, pe 19 martie 2014, săltat fiind de procurorii DNA Constanța.
În prima etapă, Gâmbuțeanu a fost acuzat că „în perioada 2011 – 2013, alături de șeful său Nicuşor Daniel Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună la dispoziţia auditorilor Curţii de Conturi documentele şi informaţiile solicitate, împiedicând astfel efectuarea a 3 controale incluse în programul de activitate al acestei instituţii.”
Verificările Curții de Conturi menționate în comunicatul DNA au vizat utilizarea resursele financiare publice, de peste 200 de milioane lei, transferate ilegal din bugetul Consiliului Județan Constanța în contul regiei de drumuri condusă atunci de Gâmbuțeanu.
În urma procesului care a urmat, și-n care au fost judecate 15 persoane, Instanța Supremă l-a condamnat pe Gâmbuțeanu la 3 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu. Judecătoriii aveau să precieze că prin acțiunile sale, Gâmbuțeanu alături de Constantinescu și ceilalți inculpați din dosar, au prejudiciat Consiliul Județean cu peste 30 milioane de lei și bugetul de stat cu peste un milion de lei.
Într-un final, Adrian – George Gâmbuțeanua a fost reținut de poliţiştii de la Investigații Criminale din IPJ Constanța, și încarcerat pe data de 11 iulie 2019.
Ajungem astfel la ultimul asociat al lui Ovidiu Cupșa, pe numele său Pleșca Ștefan Iulian. Dacă ați citit până aici, știm deja că acesta a fost coleg de Institut cu matrozii care au condus Constanța, și chiar coleg de generație și de specializare cu protagonistul nostru.
De altfel, astăzi, cei doi se gratulează pe Facebook cu apelativele ”finuțule” și ”nașule”, arătând o relație de familie.
Dar cine e Ștefan Pleșca?
Ei bine, autointitulat drept ”salvatorul de firme” așa cum spune într-un interviu, Pleșca este în realitate administratorul companiei Grup Media Sud (GMS), adică interfața lui Cameliu Babinciuc și Corneliu Iacobov la Constanța.
O firmă care astăzi cade victimă noului regim de la Constanța, condus de Decebal Făgădău care nu-și mai dorește celebrele microbuze, sicrie pe roți, în oraș. Mai mult, Decebal Făgădău a declarat că și-ar dori să ducă CT Bus și în județ, moment în care s-ar scrie sfârșitul iremediabil al Grup Media Sud.
Prezența lui Cupșa, alături de Dragomir, Gâmbuțeanu și Pleșca în firma radiată ASCO-Intermed SRL, dar și în administrația locală, reprezintă poate cea mai bună demonstrație a modului în care mafia politică a reușit să țină sub control destinele Constanței în ultimii 30 de ani.
Cameliu Vasilică Babinciuc alias “Cami”, șeful lui Ștefan Iulian Pleșca, a devenit cunoscut după ce firma de transport persoane prin curse regulate, Grup Media Sud (GMS), a fost cumpărată de Corneliu Iacobov de la afaceristul Constantin Frățilă. După perfectarea tranzacției, de la finalul anului 2000, a fost adus în schemă ca acționar minoritar Cameliu Babinciuc, și numit de Iacobov direct președinte al CA-ului societății GMS.
La momentul respectiv, pe lângă rețeaua de transport public (atunci cea mai puternică din țară), Corneliu Iacobov preluase și postul de radio MixFM, unde a primit salariu, o perioadă, chiar Cristinel Dragomir, un radio care funcționa pe o licență deținută de Aristotel Căncescu (arestat în 2014 de procurorii DNA) dar și ziarul local “Impact.”
Totodată, Iacobov mai controla Hotel Club Scandinavia din stațiunea Mamaia (prin Tour Scandinavia SA) dar și ferma piscicolă din localitatea Histria, județul Constanța.
Fiind foarte prins cu devalizarea RAFO Onești, dar și cu politica din București, Iacobov avea nevoie de un reprezentant local, un fel de mâna sa dreaptă pentru afacerile de pe litoral, iar acesta a fost Babinciuc.
Până să devină afacerist, Cameliu Babinciuc a făcut contrabandă cu țigări, fiind condamnat definitiv pe data de 04.12.2008 de Curtea de Apel Constanța pentru infracţiuni la regimul vamal, la 9 luni şi 13 zile de detenție – pedeapsă executată integral.
Implicat în numeroase dosare de cercetare penală, de la contrabandă cu țigări la evaziune fiscală și spălare de bani, Cameliu Babinciuc și-a trecut afacerile pe numele mamei și ale fiului său Sergiu, folosind totodată diverși interpuși ca paravan în societățile pe care le controlează.
Așa se face că, după Elena Babinciuc și Ana-Maria Crețu, la firma Grup Media Sud Călători S.A. a ajuns administrator Ștefan Iulian Pleșca, asociatul lui Ovidiu Cupșa din ASCO Intermed SRL, și totodată nașul lui Ovidiu Cupșa.
Legătura lui Cupșa cu oamenii lui Babinciuc din Grup Media Sud (GMS) și cu activul PSD, are relevanță atât din perspectiva intereselor economice ale familiei Babinciuc pe zona transporturilor din Constanța, cât și-n privința funcției politice de director general al CERONAV, instituție subordonată direct Ministerului Transporturilor.
Babinciuc și fostul ministru al transporturilor, Miron Mitrea, sunt prieteni la cataramă, iar atunci când Miron Mitrea a fost închis, fostul demnitar avea să muncească „din greu” din postura de deținut la una dintre firmele lui Babinciuc, acolo unde s-a ocupat zilnic de grătare și bairamuri.
Cameliu Babinciuc este și nașul lui Cristinel Dragomir, pe care l-a cununat atunci când acesta s-a căsătorit cu aleasa sa, Rodica, și căruia i-a botezat și primul copil. Interesant, nu-i așa? Acest Cameliu Babinciuc pare a fi nașul întregii grupări Mazăre.
Un naș care acum se luptă să-și salveze afacerea, încercând, la fel ca în 2000, să-și impună oamenii la Primăria Constanța?
Revenind la omul lui Babinciuc, nașul lui Ovidiu Cupșa, Ștefan Iulian Pleșca, acesta este asociat într-o grămadă de firme mai mult sau mai puțin falimentare.
Una dintre aceste firme este Vinicola Panciu SA (cramele Panciu), societate pe care Pleșca o împarte, în mod egal, cu alți cinci acționari. Printre aceștia, îți sare în ochi numele Toma Zaharia, celebrul general de Poliției, supranumit „generalul heroină”, cercetat în mai multe rânduri pentru acte de mare corupție. Vă dați seama ce grup de interese vine la Primărie alături de Ovidiu Cupșa?
Am încercat, în această anchetă, să sintetizăm, cât am putut de scurt, activitatea lui Ovidiu Cupșa din ultimii 30 de ani.
Concluzia noastră este că directorul Ceronav, care astăzi se pretinde salvatorul Constanței, este un pion important din gruparea Mazăre, care încearcă să se reinventeze și să recâștige puterea ”furată” de fratele Decebal Făgădău, care și-a construit propria gașcă și a uitat de cei care l-au făcut mare.
În 2014, într-un moment în care zvonurile îl dădeau ca și demis pe Ovidiu Cupșa din funcția de director general al Ceronav, reporterii Info Sud Est surprindeau o întâlnire interesantă, într-o benzinărie de pe Autostrada A2 București-Constanța, între Cupșa, Dragomir și încă doi ”prieteni” importanți.
După această întâlnire, pe care Cupșa a numit-o ”întâmplătoare”, noul ministru Dan Șova s-a răzgândit, iar protagonistul a rămas director la Ceronav. Frația marinarilor a funcționat, din nou, ca unsă, și de data aceasta.
Mai departe, constănțenii pot trage singuri concluziile.
