Pentru majoritatea constănțenilor și a românilor, Călin Georgescu, calificatul surpriză în turul al doi al alegerilor pentru președinția României, e un necunoscut. Pentru unii dintre noi, pe aici prin Constanța, omul nu e un personaj nou. E cunoscut, fiind adus în peisaj, în urmă cu mulți ani, de gruparea Mazăre.
În 2006, Sorin Strutinsky îl aducea la Primăria Constanța, acolo unde îl propunea pentru a implementa Agenda Locală 21, Planul Local de Dezvoltare Durabilă, un plan parte din strategia anilor respectivi de a atrage fonduri europene. Călin Georgescu a fost directorul acestui proiect.
Angajații Primăriei care au lucrat atunci cu Călin Georgescu spun că acesta era plin de truisme, vorbe fără sens, și departe de a fi expertul care se dădea în materie de fonduri europene, așa că munca a fost făcută mai mult de ei, actualul candidat fiind trecut pe proiect doar cu numele.
Prin proiectul scris la acea vreme, se propuneau niște proiecte grandioase, precum reabilitarea Spitalului Județean, pentru care se cereau 56.000.000 de euro, construcția șoselei de coastă 12.000.000 de euro, un centru de natație de 20.000.000 de euro, o sală polivalentă de 19.000.000 de euro, și multe altele, rămase la stadiul de idee pe o hârtie.
Au fost însă și proiecte care s-au transformat într-o afacere profitabilă pentru gruparea Mazăre. Din strategia la care a lucrat Călin Georgescu s-au născut City Park Mall, amenajarea Portului Tomis sau Pavilionul Expozițional, cel puțin ca idei.
În aceeași perioadă, angajații Telegraf – TV Neptun spun că Sorin Strutinsky le cerea să-l invite pe Călin Georgescu la emisiunile trustului și să scrie articole cât mai plăcute despre el. De altfel, Sorin Lucian Ionescu, directorul TV Neptun la acea vreme, recunoaște într-un articol că n-a existat invitat să-i fie băgat pe gât mai mult decât Călin Georgescu.
Prezentat mereu ca „premierul de rezervă al României”, orbitând (fără succes) ba pe lângă PSD, ba pe lângă partide mai micuțe, lipsite de figuri „marcante”, omul dădea impresia (dădea impresia!) unui „specialist” tobă de carte, economist „de geniu”, cu păreri clare și fundamentate în orice domeniu, de la fotbal și politică, până la cometă, mai spune jurnalistul constănțean.
De unde această apropiere între Strutinsky și Călin Georgescu? Sursele noastre spun că prietenia vine de pe zona Serviciului de Informații Externe, mai exact dinspre Teodor Meleșcanu, cu care Sorin Strutinsky fondase partidul APR, în 1997. De asemenea, aprecierea este că Strutinsky și Călin Georgescu erau frați masoni.
Revenind în zilele noastre, legăturile lui Călin Georgescu cu municipiul Constanța par să fie strâns legate în continuare de gruparea Mazăre.
O publicație din Cluj Napoca oferă în exclusivitate fotografii cu Călin Georgescu și George Teșeleanu, ginerele lui Ion Dumitrache, șeful PSD Constanța. Teșeleanu, un personaj cunoscut de pe zona SIE, și totodată un personaj apropiat de gruparea Mazăre. Și cu ceva filiație rusească, dar ce mai contează?
Iar astăzi, când are nevoie de suport, omul care a sărit să-i întindă o mână de ajutor, la Constanța este un alt apropiat al lui Radu Mazăre și Strutinsky.
Îl cheamă Nicolae Mavrodin. Vi-l aduceți probabil aminte din perioada în care Radu Mazăre organiza proteste masive împotriva Guvernului Boc. Mavrodin era liderul acelor proteste, fiind protagonistul unui moment devenit viral, acela în care Radu Mazăre gonește pe scări inspectorii ISC veniți să ceară autorizația pentru corturile ridicate lângă Primărie, din care se servea ceai, pentru protestatarii lui … Mavrodin.
Același Mavrodin, care astăzi e susținătorul cel mai înfocat din Constanța pentru Georgescu și atenție pentru Partidul Oamenilor Tineri, organiza proteste ample în ziua în care Radu Mazăre a fost arestat, cerând eliberarea primarului.
De altfel haiducul Mavrodin nu e nici el străin de pușcărie, fiind condamnat în 2017 pentru înșelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații, la 4 ani și 8 luni de închisoare.
Cu un trecut plin de truisme, eșecuri și asocieri toxice, Călin Georgescu nu este decât un alt produs al fabricii de marionete politice din Constanța. Sub aparența unui vizionar cu soluții miraculoase, stă aceeași veche rețea care a supt orașul de resurse și a transformat visurile europene în afaceri personale.
Așadar, când veți merge la urne în decembrie, nu uitați cine este omul din spatele zâmbetului candid. Nu e un salvator. Nu e un lider. Este doar o creație a unui sistem putred, pregătit să vă păcălească din nou. Georgescu nu este o soluție pentru România. Este problema.
