La jumătatea anilor ‘50, aflată la ieșirea Constanței spre Palas, piața Filimon Sîrbu era doar un micuț târg, mărginit de un teren viran și cartierul de case.
În primăvara anului 1957, din ordinul organelor locale ale Partidul Muncitoresc, locuitorii din zonă au fost scoși la „muncă patriotică”, împreună cu elevii școlii profesionale CFR Palas, terenul din preajma pieței urmând a fi transformat în parc:
„Participanții la această muncă voluntară au arat și au aranjat pământul în ronduri, după care s-au plantat puieți de jur împrejur, s-a semănat gazon și s-au sădit flori” nota ziarul Dobrogea Nouă Nr. 2738 din 12 mai 1957.
Noul cartier Filimon Sîrbu
După Gara veche, cartierele Gara nouă, Tomis-urile și cartierul marinarilor de lângă vechiul Abator, pe planșetele arhitecților constănțeni a venit rândul noului cartier din zona Filimon Sîrbu, care-și aștepta actul de naștere.
Astfel, în Septembrie 1970, constructorii Grupului 1 de șantiere al T.C.L. au demarat lucrările la noul ansamblu Filimon Sîrbu, compus din blocuri cu 4 și 10 etaje:

„Zona de locuințe Filimon Sîrbu va avea în final un număr de aproximativ 5000 de apartamente. Până în 1973, șantierul trabuie să predea Oficiului de Locuințe Proprietate Personală și Întreprinderii de Gospodărire Locativă un număr de 2340 apartamente. Dintre acestea, 60 la sută vor aparține Oficiului de Locuințe Proprietate Personală, iar restul vor fi predate Întreprinderii de Gospodărire Locativă. În prima etapă se vor construi 32 de blocuri […]” delara inginerul Gheorghe Ionescu, șefului Grupului 1 de șantiere al Trustului de Construcții Locale (TCL), pentru Dobrogea Nouă, Joi, 22 octombrie 1970.
Fiind vorba de blocuri, printre care 5 turnuri cu zece niveluri, Institutul de Proiectare Județean Constanța (IPJC) l-a desemnat șef de proiect pe arhitect Mircea Râșnoveanu, unul dintre părinții zgârie-norilor Constanței:
“În soluțiile de proiectare, colectivul care a executat întregul ansamblu a folosit metodele cele mai moderne […] S-a ținut cont de amplasarea blocurilor, în așa fel încât ele să alcătuiască un tot unitar, dar să dispună și de spații verzi, zone de joacă pentru copii, spații comerciale, școli etc., etc. De asemenea, apartamentele destinate locuitorilor din noul cartier Filimon Sîrbu vor fi executate cu grad diferențiat de confort și locuințe proprietate personală“ declara atunci Mircea Rîșnoveanu.
Cele 230 de apartamente ale blocurilor cu 10 niveluri au fost încadrate în prima categorie de confort sau “Confort I”, alături de alte două blocuri cu patru niveluri. În rest, toate celelalte locuințe din zona Filimon Sîrbu sunt „Confort II” sau chiar „Confort III”, pentru că, oricât de comuniști și socialiști am fi fost, egali nu am fost niciodată.
Atunci când lucrările la noul cartier s-au apropiat de final, Radio București a anunțat, pe 27 Octombrie 1978. că urmează să fie amenajate noi piețe în cartierele Tomis Nord și Filimon Sîrbu, și totodată faptul că, se studiază posibilitatea introducerii tramvaiului în Constanța.
Complexul comercial Filimon Sîrbu
Piața Filimon Sîrbu este una dintre cele mai vechi ale orașului Constanța, alături de Griviței și Chiliei, fiind și singurele în care, la nivelul anului 1957 se primea lapte proaspăt pentru consum.

În etapa 1958 – 1968 în cadrul acestei piețe sunt deschise noi facilități de comerț, și astfel, pe lângă legume, zarzavaturi și lapte, populația începe să găsească aici și carne, pește, rame și geamuri, produse industriale, lemne de foc, fiind montată și o instalație de produs sifon (iunie 1961).
Pe măsură ce comerțul pășește în epoca modernizării ca să nu spunem a consumerismului, și după deschiderea, în 1973, a Magazinului universal “Tomis”, administrația locală decide reorganizarea vechilor piețe din Constanța, și transformarea acestora în complexe comerciale.

Astfel, în contextul extinderii spre Vest a cartierului, în locul vechii piețe Filimon Sîrbu s-a decis ridicarea unui complex comercial modern, gândit să deservească 10.000 de locuitori.
Proiectarea a fost preluată de arhitect Lucia Vlădescu, cea care, alături de alte lucrări importante, este și autoarea proiectului magazinului Tomis.
Amplasat la intersecția șoselei Filimon Sîrbu (în prezent Bul. I.C. Brătianu) cu strada Elena Cuza, defășurat pe parter, etaj și prevăzut cu o curte interioară, noul complex a fost gândit de așa natură încât să includă și hala de carne deja existentă la momentul respectiv.
S-a optat pentru un sistem constructiv din cadre de beton armat, la o travee cu o deschidere de 6,00 m, pentru a da posibilitatea separării sălilor mari de spațiile pentru depozitare, doar prin utilizarea mobilierului.
Astfel, pe o suprafață finală desfășurată de 4,620 m2, considerată derizorie în ziua de azi, au fost organizate diverse activități comerciale, după cum urmează:
La Parter au fost amenajate un magazin alimentar cu sistem de autoservire, și raioane de lactate, preparate din carne și pește cu plata direct la vânzător, un magazin de legume-fructe, o sifonărie, o bodegă și un restaurant de cca. 100 de locuri.

La Etaj, ce mai mare suprafață a fost alocată magazinului cu obiecte de uz casnic. Pe lângă acesta au mai fost organizate un magazin de confecții, unul de încălțăminte și tricotaje, o farmacie, librărie (cărți și papetărie), studio foto, un magazin cu ochelari de vedere, o ceasornicărie, bijuterii, frizerie, coafor, marochinărie și croitorie.

Clădirea complexului comercial „Filimon Sîrbu” s-ar încadra, după unii, stilului arhitectural socialist modernism, des întâlnit în perioada 1960 – 1990 în statele Blocului Estic, deoarece funcționalitatea prevalează esteticii, predomină formele geometrice și liniile drepte, stitlul general fiind auster.
După cum se observă și din imaginile alăturate, clădirea a suferit de-a lungul timpului mai multe modificări, prin care s-a schimbat destinația inițială a spațiilor dar și aspectul general.

La momentul publicării acestui material, clădirea fostului Complex Filimon Sîrbu se găsește într-un stadiu avansat de degradare, fiind necesare investiții substanațiale pentru aducerea la starea inițială.
