În editorialul anterior, intitulat „Vă rătăciți neștiind Scripturile!”, am expus atât otrava duhovnicească din conținutul documentului emanat de Sfântul Scaun și intitulat „Fiducia supplicans”, cât și legătura dintre afirmația de mai sus, făcută de Mântuitorul Iisus Hristos în cadrul unui dialog purtat cu fariseii în urmă cu peste 2000 de ani, și comportamentul de astăzi al Suveranului Pontif.
De asemenea, am ridicat o întrebare cu privire la cine sau ce anume l-ar fi putut determina pe Papa Francisc să instituționalizeze binecuvântarea păcatului, și am căutat un răspuns în statistica oferită de Center for the Study of Global Christianity din cadrul Gordon-Conwell Theological Seminary.
Am căutat pe cont propriu, întrucât preambulul documentului care zguduie din temelii Biserica Catolică este extrem de sărac în explicații; acestea se rezumă la „this Declaration considers several questions that have come to this Dicastery in recent years”, deci, la câteva întrebări ridicate în ultimii ani, mai precis în doi (!). Da, da, de doi ani a avut nevoie Papa Francisc pentru a-și schimba punctul de vedere cu 180 de grade.
Iată ce spunea Vaticanul în luna martie a anului 2021, mai precis, Congregația pentru Doctrina Credinței, aceeași structură care a elaborat „Fiducia supplicans”:
- „it is not licit to impart a blessing on relationships, or partnerships, even stable, that involve sexual activity outside of marriage (i.e., outside the indissoluble union of a man and a woman open in itself to the transmission of life), as is the case of the unions between persons of the same sex – „nu este licit/îngăduit să acordăm binecuvântare relațiilor sau parteneriatelor, chiar și stabile, care implică activitate sexuală în afara căsătoriei (în afara indisolubilei uniuni dintre un bărbat și o femeie, deschise în sine la transmiterea vieții), cum este cazul uniunilor dintre persoanele de același sex”;
- „since blessings on persons are in relationship with the sacraments, the blessing of homosexual unions cannot be considered licit” – „întrucât binecuvântările asupra persoanelor sunt în relație cu sacramentele (n.r. – conform DEX, nume dat de în religia catolică fiecăreia dintre cele șapte taine bisericești), binecuvântarea uniunilor homosexuale nu poate fi considerată licită/îngăduită”;
- „there are absolutely no grounds for considering homosexual unions to be in any way similar or even remotely analogous to God’s plan for marriage and family” – „nu există absolut niciun motiv pentru a considera uniunile homosexuale ca fiind în vreun fel similare sau chiar de departe analoge cu planul lui Dumnezeu pentru familie și căsătorie”.
Ce Papă normal, ce Biserică Catolică normală!
Ce s-o fi întâmplat oare din martie 2021 și până în decembrie 2023, doar Francisc și Departamentul (Dicasterul) pentru Doctrina Credinței știu, cert este că „Fiducia supplicans” reprezintă o Resetare totală a poziției anterioare.
În fața acestei schimbări radicale de fond petrecute în doar doi ani de zile, și care generează un clivaj abisal între Biserica Catolică și cea Ortodoxă, se ridică o altă întrebare esențială: cât timp îi va lua lui Francisc să reevalueze sacralitatea și Tainei Cununiei dintre un bărbat și o femeie, după modelul binecuvântării cuplurilor aflate în situații neregulate și ale cuplurilor de același sex?
Mult, puțin, un singur lucru devine clar și limpede: actualul cap al Bisericii Catolice ar trebui să ia modelul precursorului său și să completeze galeria extrem de selectă a Papilor retrași din Scaun.
P.S. Cele două documente, care se bat cap în cap, pot fi accesate aici:
Responsum of the Congregation for the Doctrine of the Faith to a dubium
regarding the blessing of the unions of persons of the same sex – 15.03.2021:
Declaration – Fiducia Supplicans – On the Pastoral Meaning of Blessings – 18.12.2023:
