Cine se (mai) teme de „Sfinții închisorilor”?

Recent, la solicitarea soției, rămășițele pământești ale Mărturisitorului Ioan Ianolide au fost deshumate din cimitirul mănăstirii Cernica pentru a fi mutate la mănăstirea Paltin-Petru Vodă. O parte a celor prezenți a remarcat culoarea galbenă a osemintelor sale, dar și o bună mireasmă ce emana din moaște și care este caracteristică sfinților. Sigur, mărturiile pot fi subiective, însă acesta ar putea fi un bun moment pentru ca Patriarhia Română să demareze un amplu proces de cercetare în scop de canonizare oficială a cât mai multor dintre Sfinții „neoficiali” ai Închisorilor comuniste. În același registru, statul român ar trebui să introducă Istoria comunismului ca materie obligatorie încă din gimnaziu, cu un amplu capitol dedicat deținuților politic, și să celebreze ziua de 14 mai, prin toți oficialii săi centrali și locali, cu manifestări similare celor din 22 decembrie, și nu la lejer, așa cum se întâmplă astăzi.

Formula sfințeniei dobândite prin „luarea Crucii”, după îndemnul Mântuitorului, de către cei închiși și maltratați de uneltele demonului comunist a fost folosită pentru prima dată de scriitorul Nicolae Steinhardt, evreul convertit la creștin-ortodoxism pe când se afla închis la Jilava și tuns în monahism după punerea sa în libertate. Steinhardt este cel care l-a caracterizat pe Valeriu Gafencu, în „Jurnalul Fericirii”, ca fiind „unul dintre „sfinții închisorilor”. Deci, unul dintre.

Despre Ioan Ianolide, în predica rostită la înmormântarea părintelui Adrian Iovan, alt Mărturisitor al lui Hristos, IPS Bartolomeu Anania spunea că: „am avut un coleg de închisoare, Ioan Ianolide. Ați auzit de el, că a scris și o carte. În închisoare s-a desăvârșit, era ca un sfânt”; iar mărturiile despre Mărturisitori, despre minunile săvârșite, de pildă, de uleiul sfințit de la Icoana Maicii Domnului și de moaștele lor din Râpa Robilor, sunt extrem de multe.

Și totuși, în spațiul public se vorbește puțin despre ei, ca și despre deshumarea/reînhumarea rămășițelor pământești, potențial izvorâtoare de mir, ale lui Ianolide.

De ce?

De ce BOR ezită în a cerceta la scară largă fenomenul „Sfinții închisorilor”? Pentru că unii dintre oficiali patriarhali aleg slava omenească în detrimentul celei care contează, cea a lui Dumnezeu.

De ce, an de an, statul îi omagiază la „și alții” pe Mărturisitori?

Pentru că interesul celor conduc este ca generațiile care vin să crească fără modele.

În privința BOR, aplecarea cu temeinicie asupra acestei teme ar putea condue la concluzia că cei mai mulți dintre „Sfinții închisorilor” au îmbrăcat la tinerețe, cel puțin o dată, cămașa verde. Or, canonizarea unor foști legionari ar deschide un conflict frontal cu toate structurile interne și externe, mai mult sau mai puțin evreiești, de cercetare a Holocaustului și care militează împotriva antisemitismului. Desigur, mulți dintre contestatari nu sunt încă familiarizați cu noțiunea de iertare sau de ispășire a păcatelor, îndreptare și sfințire prin iertare și suferință; și ce suferință a fost în iadul din închisorile comuniste…Mulți nu știu cum nenumărați păgâni au ajuns în câteva minute Sfinți Mucenici, prin mărturisirea pe loc a lui Hristos și îmbrățișarea, tot pe loc, a morții. Însă nu viziunea îngustă a celor care încă mai judecă după Legea Talionului, fără a lua în considerare noua Lege a Iubirii care este Noul Testament, este relevantă, ci ezitarea oficialilor patriarhali pentru care „corectitudinea politică” este mai importantă decât Adevărul. Nu degeaba între cei 15 cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare în anul 2025 nu se află nici măcar un fost simpatizant sau membru al Mișcării Legionare. De pildă, trei dintre marii duhovnici ai României,  Arhimandriții Justin Pârvu și Arsenie Papacioc și Ieromonahul Arsenie Boca, ar fi trebuit să se regăsească pe lista scurtă dar, probabil, au plătit tribut trecutului „înverzit”:

Desigur, niciunul dintre „Sfinții închisorilor” nu are nevoie de canonizarea pământească pentru a se bucura, astăzi și în veci, de slava lui Dumnezeu din ceruri, însă noi, cei de jos, avem mare nevoie de ei, atât ca mijlocitori la tronul lui Hristos, cât și în lupta cu întunericul spiritual care se întinde peste lume.  

În privința statului român, atât marile puteri care ne stabilesc foile de parcurs, cât și conducătorii noștri, își doresc să guverneze peste un popor cât mai amorf, fără valori și repere morale, golit de conținut și consistență. Or, acest lucru se poate face numai atunci când istoria, eroii și valorile dispar din societate. Deținuții din temnițele comuniste sunt vitejii noștri contemporani care au luptat cu demonul roșu, metamorfozat astăzi în progresism, Mărturisitori ai dreptei credințe întru Iisus Hristos.

Modelul lor nu trebuie nici uitat, nici izolat, ci studiat și omagiat așa cum se cuvine unor sfinți și eroi de stat.

spot_img
Mihai Petre
Mihai Petre
Și-a început activitatea ca jurnalist în anul 1993, la Radio Costinești Constanța, apoi, un an mai târziu, la Radio Pro FM Costinești; după anul 1995, a făcut parte din echipa celui mai ascultat post de radio național și local, Radio Contact, și.a încheiat cariera radiofonică la Uniplus Radio în anul 2000. A trecut prin redacția ziarului Observator, a fost editorialist al cotidienelor Ziua de Constanța și România Liberă - ediția de Dobrogea. A continuat ca purtător de cuvânt al Prefecturii între anii 1998 și 1999 și al Consiliului Județean între 1999 și 2004. A bifat in carieră funcții precum șef de cabinet parlamentar, consilier județean, director de instituție publică. In ultimii patru ani a fost consilierul lui Decebal Făgădău, poziție din care s.a remarcat ca fiind unul dintre puținii oameni raționali de pe lângă fostul primar și cu care se putea dialoga oricând. Experiența politică de peste 18 ani și cea administrativă de peste 10 ani fac din Mihai Petre unul dintre cei mai buni analiști politici și cunoscători ai administrației locale constănțene.

Abonează-te prin email

Introduceți adresa de email pentru a vă abona la Constanța.info și veți primi notificări prin email atunci când vor fi publicate articole noi.

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Related Articles

57,000FaniÎmi place
7,400AbonațiAbonați-vă

CELE MAI CITITE