Cum putem explica situația inedită de la Constanța, orașul în care, oamenii votează „dreapta” politică însă mereu ajung să fie conduși de „stânga roșie” de mai bine de 19 ani. Situația de la alegerile locale trecute, din 2016, reprezintă poate cel mai bun studiu de caz pentru a înțelege modul în care operează subteranele politicii locale de Marea Neagră.
După ce, pe 22 mai 2015, Radu Mazăre, aflat în arest preventiv, a demisionat din funcția de primar, Consiliul Local Constanța a fost obligat să aleagă un interimar, cele două opțiuni fiind Gabi Stan sau Dacebal Făgădău.
Ambii viceprimari erau foarte apropiați de Radu Mazăre. În timp ce Gabi Stan îi era lui Mazăre precum un frate, Decebal Făgădău reprezintă „produsul de succes” al incubatorului politic al trustului de presă Telegraf-TV Neptun (patronat de tripleta Mazăre-Constantinescu-Strutinsky).
Toți oamenii lui Radu Mazăre – Dinastia Făgădăilor
Din tată-n fiu, familia Făgădău a lucrat pentru clanul Mazăre: Vasile Făgădău a fost și este contabilul grupului, Decebal Făgădău copilul de trupă, care din prima sa zi de muncă a activat tot în cadrul aceluiași grup, în timp ce soția lui Decebal Făgădău, Monica, presta ca director general al policlinicii Pozimed, patronată, de-asemenea, de oamenii tripletei (prin Sorin Gabriel Strutinsky).
După votul consilierilor, prefectul Ion Constantin zis „STIX” (un alt PSD-ist și „pilangiu politic” de notorietate) a aprobat numirea lui Făgădău în funcția de vice-primar cu atribuții de primar, Gabi Stan preferând retragerea în plan secund, pentru că, evident, se știa și el complice la tot ce se întâmplase până atunci în primărie.
Și astfel, după ce timp de șase ani ocupase poziția de vice-primar (2009-2015), Făgădău s-a trezit peste noapte primar în toată regula. În mintea consilierilor PSD-iști, această trecere era firească, în condițiile în care, și-n cabinetul Mazăre, tot Făgădău fusese omul cu pixul, având delegate majoritatea atribuțiilor. Făgădău se ocupase de direcțiile patromoniu, tehnic-investiții, achiziții, emitere de autorizații, iar dacă Constanța arată azi mai bine, sau mai rău, toate i se datorează și este răspunzător.
Amiralul Chițac a pierdut la 7565 voturi diferență
Opoziția, și ne referim aici în mod special la PNL Constanța, nu avea, așa cum nu are nici azi, pregătit un contra-candidat pentru fotoliul de primar. Ani de zile liberalilor le-a fost mult mai comod să cadă la pace cu gașca lui Radu Mazăre, și să voteze cot-la-cot toate aberațiile pe care azi le vedem înfăptuite.
Pe ultima sută de metri, afaceristul Gabriel – Valentin Comănescu, director general și acționar al Grup Servicii Petroliere, l-a scos din joben pe Amiralul Vergil Chițac, un personaj cunoscut pe plan local, dar care nu mai făcuse politică până atunci. Fiind obligat să demisioneze din armată, Chițac a acceptat aderarea la PNL, și totodată să candideze pentru primărie, în schimbul unei poziții eligibile pe listele liberalilor pentru Senat.
Așa se face că, după ce a pierdut scrutinul de la locale, Vergil Chițac a ajuns Senator din partea PNL, iar mai târziu independent, atunci când, în vara lui 2017, simțind că este trădat intern, a preferat să demisioneze din partid.
5422 voturi a fost anulate, în medie, câte 26 la fiecare secție!
Uimitor, dar cifra de 5422 este aproape identică cu 5435, care reprezintă „întâmplător” exact 5% din 108.716 voturi exprimate la Constanța. Pare că în spate a lucrat o matematică perversă, în procente fixe, genul acela de macanism de care toți ne temem, compus din umbre și lumini, greu de înțeles. Adică 5% dintre constănțeni au votat greșit și ne-am trezit cu 5422 voturi anulate?
În plus, personaje cu notorietate, ca fostul consilier local Tudorel Chesoi, au fost surclasate de nume precum Ion Budi, Nicolae Grosu ori Andrei Nicolae Tatu, acești iluștri anonimi, plasați pe dreapta eșichierului, după principiul „Divide et Impera” – cu dreapta divizată, stânga conduce.
Am votat Dreapta, dar ne conduce Stânga
Un asemenea procent, dace era distribuit, putea schimba situația în Consiliul Local, sau cine știe, poate chiar pentru funcția de primar, în condițiile în care, diferența total-finală dintre Făgădău și Chițac a fost de doar 7,3%.
Dacă, de exemplu, PMP făcea alianță pre-electorală cu PNL la Constanța, azi Făgădău și PSD erau în opoziție, și nu la putere. Cu alte cuvinte, în Constanța s-a votat dreapta, dar ne conduce tot stânga.
Claudiu Palaz „cureua de transmisie” a PSD-ului
Nu în ultimul rând, pe locul al treilea, dar la mare distanță de primii doi, s-a poziționat Claudiu – Iorga Palaz, din partea partidului „prezidențial” PMP. Ca și la algerile euro-parlamentare de anul acesta, și atunci în 2016, PMP și Palaz au probat susținerea unui electorat dur la Constanța, care nu se poate separa, nici în ruptul capului, de fostul comandant de navă Traian Băsescu.
Ei bine, după ce 108.716 constănțeni și-au pus ștampila pe buletinul de vot, a rezultat următoarea formulă politică de guvernanță locală:
- Decebal Făgădău – primar, cu 43.340 voturi (42,01%), iar acesta și-a ales mai departe ca viceprimari pe Dumitru Babul (un apropiat al femilie sale) și pe Costin Răsăuțeanu (propulsat politic de concubina lui Alexandru Mazăre);
- Vergil Chițac – a ajuns Senator din partea PNL, în prezent independent, cu 35.755 voturi (34,63%), iar după ce a demisionat din PNL, infuența sa asupra administrației locale din Constanța a fost aproape Zero.
- Claudiu – Iorga Palaz – a primit 7031 voturi (6,81%), fiind astfel poziționat pe locul trei în alegerile pentru primărie, reușind să-și negocieze cu PSD-ul o poziție de vice-președinte la Consiliul Județean, pe care o ocupă și-n prezent.
Alianța locală PSD-PMP, iar la „nevoie” și PNL
În urma scrutinului de la locale din 2016, a rezultat următoarea componență a Consiliului Local, care a generat o alianță mai puțin obișnuită dar strategică, PSD-PMP:
- PSD – 13 mandate (37.897 voturi),
- PNL – 10 mandate (31.049 voturi),
- PMP – 3 mandate (8.468 voturi),
- George Andrei Popescu – 1 mandat ca independent (3.251 voturi)
În această conjunctură, PSD Constanța, a ales încă din prima clipă, în 2016, să facă alianță cu PMP-ul, și nu cu PNL-ul, așa cum era tradiția la Constanța. Practic, cele 13 voturi ale PSD, împreună cu 3 mandate de la PMP, au dat majoritatea în Consiliul Local, în timp ce, independentul George Andrei Popescu a balansat după cum a bătut vântul.
Nici PNL-iștii, coordonați de finanțistul Bogdan Huțucă, nu s-au lăsat mai prejos, la anumite hotărâri și proiecte, aceștia votând cot-la-cot cu PSD și PMP.
Putem afirma astfel, fără să ne îndepărtăm de adevăr, că orașul Constanța a fost condus în ultimii trei ani, de PSD (Făgădău-Stroe) și PMP (Palaz) în cea mai mare proporție, iar la ocazie, dar într-o măsură mai mică, de alianța lărgită PSD-PMP-PNL.
