Motto: Bulevardele sunt literele de pe certificatele de naştere ale oraşelor.
Cum era şi firesc odată cu noua sa devenire ca oraş românesc, Constanţa şi-a început prefacerile. Nici un oraş nu poate să capete acest nume făra a avea piaţă publică şi Bulevard. Piaţa publică a oraşelor noii Românii, de cele mai multe ori se numea ”Piaţa Independenţei”. Bulevardele îşi luau numele fie de la Alteţile Lor Regale (de cele mai multe ori) fie de la marile figuri emblematice ale neamului.
Constanţa cea de după 23 noiembrie 1878 nu a făcut excepţie. Sub cel dintâi primar, Antonio Alexandridi şi sub prefectul Remus Oprean, Constanţa a devenit oraş al României, cu nume româneşti şi cu viitor şi vocaţie spre viitorul european. Răspunzând imperativelor vremii, s-a decis… Urma să prinda contur întâiul bulevard al urbei… La început, modest, abia schiţat în planuri, bulevardul a început să prindă viaţă odată cu primele sale clădiri.
În harta lui Constantin Ionescu Dobrogianul, Bulevardul Elisabeta era deja bine trasat alături de celelalte străzi ale peninsulei.
Undeva, mult mai târziu, cale de câteva decenii bune şi a încă două războaie, de parcă numele putea schimba soarta unor locuri, numele de Elisabeta a fost schimbat (şi nu numai el). După instalarea Republicii parte din denumirile vechi au fost date spre aşa zisa uitare. Bulevardul Regina Elisabeta a devenit Bd. I.C. Frimu iar Bd. Averescu s-a numit ”16 Februarie”.
În dreptul intersecţiei cu Str. Portului (spre stânga) începea Bulevardul Elisabeta. În fundal casa lui Edward Harris (mai târziu casa Macri). Apoi pe coltul respectiv a fost ridicata casa Pariano. In fotografia aceasta apare strada Portului si în fundal Casa Manessalian (1904-1906). Presupunem că fotografia a fost realizata în perioada anilor 1906-1908 deoarece Casa Macri încă se afla pe poziţia sa iniţială.
Faleza Constantei la inceputuri (sus) anii 1903-1904 (exista deja Casa Pâsla si Casa Zahariadi) dar nu aparuse Palatul Manissalian. Faleza (1903-1904) era in constructie. Jos, Casa Pariano si Casa Manisalian deja aveau vegetatie abundenta in jurul lor. Apreciem ca fotografia este din perioada interbelica de mijloc.
Fotografia de sus – inainte de 1904. Jos – dupa 1912, aparuse si anexa restaurant a Cazinoului.
Pentru a realiza o zona de promenada între anii 1903-1904 a fost executat un zid de protectie a falezei de sud a peninsulei constantene. Prin amenajarea respectiva se realiza inclusiv fundatia pentru cel de-al treilea local al Cazinoului (1910 – Daniel Renard). Lucrarea avea sa stabilizeze malul ce sustinea la partea superioara Bulevardul Regina Elisabeta.
Pentru constructie a fost folosit beton placat ulterior cu moloane de piatra naturala semifasonata. Pe coronament a fost montata o balustrada metalica.
Imediat la nivelul superior a zidului s-a amenajat aleea de promenada. Pentru realizarea acesteia s-au executat importante lucrari de umplere cu material. Suprafata de promenada a fost atent amenajata prin pietruire si amenajarea de trotuare pietonale.
Între Bulevardul Regina Elisabeta si Promenada Falezei s-a amenajat parcul Cazinoului. Promenada falezei avea sa se numeasca ulterior Bulevardul General Averescu fiind astfel prima strada a Constantei la nivelul falezei.
Trotuarul de pe Bulevardul Elisabeta dintre Strada Catargiu (Titulescu) si Str. Cantacuzino a cunoscut zone de fluctuatie pe parcursul amenajarilor in timp.
Intersectia Str Portului (spre vale) cu Bd Elisabeta. De la Palatul Manissalian începea Str. D. A. Sturza.
Vedere in lungul Bulevardului Elisabeta. Se remarca aparitia pontililor care faceau din artera cale pietonala.
Bulevardul Elisabeta – sus – Înca exista cel de-al doilea Cazinou. Jos – prin demolarea stabilimentului bulevardul a capatat o noua perspectiva.
Bulevardul Elisabeta spre Farul Genovez în anii de început ai secolului.
Bulevardul Elisabeta fotografiat din Farul Genovez si de la nivelul pavamentului.
Bulevardul Elisabeta apare mult spre stanga fotografiei realizata cel mai probabil de la nivelul superior al Hotelului Carol.
In apropierea Farului Genovez. Locul unde se termina bulevardul si începea str Remus Oprean (spre stânga imaginii).
In dreptul Farului Genovez.
Reluând cursul Bulevardului Elisabeta spre port, ceva mai târziu în timp se remarca noile constructii ale caselor ce începusera sa se înalte de-a lungul bulevardului.
Parcul Cazinoului avea un aspect foarte îngrijit si era atent amenajat. invitând la promenada.
Se remarca aparitia noilor cladiri si a anexei restaurant a Cazinoului.
Deja Bulevardul General Averescu era circulat de birje iar pe partea superioara a parcului, pe Bulevardul Elisabeta se putea vorbi despre imobile ce erau deja reprezentative.
