De două săptămâni, toată suflarea românească, atât din țară, cât și de peste hotare, urmărește cu sufletul la gură cursa alegerilor prezidențiale, în timp ce lumea din jurul nostru se schimbă cu repeziciune.
Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump reprezintă o schimbare de paradigmă ale cărei efecte se resimt și în scrutinul din România, unde în finală au ajuns o femeie și un bărbat, încât ai putea jura că lucrurile au fost aranjate.
Cei doi finaliști ai prezidențialelor sunt Elena Lasconi și Călin Georgescu: ea, președinta singurului partid progresist din spectrul politic românesc, iar el, autoproclamatul reprezentant local al „trumpismului”.
Însă, în timp ce România este în plină campanie electorală, pe străzile din Georgia au izbucnit proteste violente (vis-a-vis de noi, peste Marea Neagră), Ungaria negociază la Washington, direct cu echipa lui Trump, o soluție de pace pentru Ucraina, la Viena au loc proteste după ce guvernul austriac a anunțat planuri de vaccinare obligatorie pentru a combate pandemia de coronavirus, iar președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat legea marțială.
Cel mai probabil, aceste focare de instabilitate, la care putem adăuga și România ultimelor zile, sunt legate de schimbarea administrației de la Washington și de negocierile pentru închiderea conflictului din Ucraina.
Pe 28 noiembrie 2024, guvernul Georgiei a anunțat suspendarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”.
Această decizie a fost luată după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție care respingea rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia, din 26 octombrie, invocând „nereguli semnificative”.
În aceste împrejurări, prim-ministrul Irakli Kobakhidze a declarat că, deși Georgia rămâne angajată în obiectivul său de aderare la UE, procesul de aderare nu va continua până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”. Anunțul a declanșat un val de proteste în Georgia, soldate cu sute de arestări până în prezent.
„Faceți Austria Mare din Nou”
Aproape simultan, 40.000 de persoane au mărșăluit pe străzile din Viena, sâmbătă, 30 noiembrie, pentru a protesta împotriva carantinei și a planurilor guvernului de a face vaccinarea obligatorie pentru a limita pandemia de coronavirus.
Austria este prima țară din Europa care a reimpus carantina și a anunțat că vaccinarea va deveni obligatorie începând din februarie.
La aceste proteste, pe pancartele oamenilor se putea citi: „Eu voi decide pentru mine”, „Faceți Austria Mare din Nou” și „Alegeri Noi” – o referire la turbulențele politice care au dus la schimbarea a trei cancelari în două luni.
Ungaria se profilează ca negociator al păcii
O delegație ucraineană condusă de Andriy Yermak, șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev, s-a întâlnit la Washington, pe 4 decembrie, cu reprezentanți de rang înalt ai președintelui ales Donald Trump, inclusiv cu Mike Waltz, desemnat consilier pentru securitate națională, și Keith Kellogg, emisarul pentru Ucraina.
La o zi distanță, pe 5 decembrie, la Washington și-a făcut apariția ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, Péter Szijjártó, pentru a discuta exact aceeași chestiune, și anume pacea din Ucraina. Înaltul oficial al țării vecine s-a întâlnit tot cu Mike Waltz, declarând ulterior că „a fost o întâlnire prietenoasă, ca între vechi cunoștințe”.
Tema principală a discuțiilor a constituit-o războiul din Ucraina: „Este bine de știut că pacea, importanța familiei, respectul pentru suveranitate și combaterea migrației ilegale oferă o bază solidă pentru prietenia dintre republicanii americani și patrioții maghiari,” a declarat Szijjártó într-o postare pe Facebook.
„Nu ne rămâne decât să sperăm că nu se va întâmpla nimic în Ucraina până pe 20 ianuarie care să schimbe situația în mod ireversibil și să facă medierea păcii mult mai dificilă decât pare acum,” a adăugat acesta.
Rusia revine la masa negocierilor
În Valletta, Malta, a avut loc, tot ieri, reuniunea anuală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Marea surpriză a fost participarea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aceasta fiind prima vizită a lui Lavrov într-o țară a Uniunii Europene de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
Cu acest prilej, Lavrov a declarat, printre altele, că Rusia nu își va închide ușile dialogului, dar va evalua cu atenție orice propuneri viitoare din partea Occidentului.
În tot acest timp, presa mainstream din România a înfierat realegerea lui Donald Trump, printr-o ciudată campanie de frondă.
Acum, alegătorii sunt chemați să opteze între o progresistă și un trumpist conservator, în timp ce România pierde momente esențiale în plan strategic, având în vedere rolul pe care l-ar putea juca în noua arhitectură de securitate a Mării Negre.
