După ce ziarul Constanta.Info a prezentat, în două articole succesive, situaţia rezultată în urma unor hotărâri judecătoreşti şi demersuri administrative cel puţin „controversate”, în materie de retrocedare funciară (cazul unui teren pe care se află o exploataţie de granit, la Sibioara, comuna Lumina, şi cel de la Mihail Kogălniceanu, unde se vrea retrocedat pământul de sub activele unei afaceri comerciale prospere, în ambele fiind vorba despre investiţii foarte mari ale actualilor deţinători-administratori legali!), începem astăzi să mergem pe firul pretenţiilor revendicative imobiliare ale unui român stabilit, de mulţi ani, în Statele Unite ale Americii.
Acesta cere să i se restituie mai mult de zece (!) proprietăţi, în Dobrogea şi nu numai, care, pretinde el, i-ar fi fost confiscate abuziv de către statul comunist, în diferite etape, între 1948 şi 1990. Ceea ce este de subliniat, în primul rând, este faptul că aproape toate pretenţiile sale se referă la terenuri a căror valoare a fost substanţial crescută prin investiţii, de dinainte de 1990 sau ulterioare căderii comunismului, şi de contracte avantajoase pentru deţinătorii sau doar administratorii patrimoniului funciar, cu diverşi antreprenori comerciali, industriali sau prestatori de servicii.
În acest prim articol, referitor la demersurile de reconstituire a proprietăţii efectuate de acest Dan Paul Sădeanu (despre care opozanţii săi, în Justiţie, se întreabă dacă, de fapt… mai trăieşte, în condiţiile în care nu l-a mai văzut nimeni, în ţară, de ani buni, procurile semnate de dânsul având, deja, o vechime suspectă!), ne vom referi la felul în care doreşte petentul… mutarea unei moşteniri de pământ agricol de slabă calitate (şi, implicit, valoare!) din extravilanul oraşului Techirghiol, exact sub Parcul Eolian “Eolica”, din comuna Săcele, judeţul Constanţa.
Oare când se va extinde şi-n judeţul nostru “puricarea”, de către Parchete, a retrocedărilor imobiliare “cu cântec”, ca-n cazurile recent mediatizate, din Moldova şi Ardeal?!…
Înainte de a ne ocupa de descrierea cazului punctual de la Techirghiol – Săcele, atragem atenţia că derularea evenimentelor arată o mare asemănare (frizând, deseori, chiar similitudinea), pe fond şi formă, cu cele menţionate mai sus, de la Lumina şi Kogălniceanu, dar, se va vedea, în articolele următoare, şi cu altele din judeţ, Dobrogea şi chiar întreg Sud – Estul României. Acest lucru face necesară o prezentare prealabilă a tabloului general, adică a situaţiei din zonele menţionate, cu privire la valurile succesive de revendicări şi retrocedări funciare, de după 1990, care au dus la procese judiciare interminabile şi nenumărate blocaje economice, cu efecte sociale grave.
Şi în judeţul Constanţa, la fel ca în restul ţării, a funcţionat şi funcţionează încă o complexă reţea de ACAPARARE (uzând, cel mai adesea, de mijloace ILEGALE) a unora dintre cele mai valoroase active imobiliare, construcţii, dar mai ales exploataţii şi terenuri, intra şi extravilane, prin revendicarea nemeritată a reconstituirii dreptului de proprietate asupra acestora, pe baza legislaţiei (premeditat) imperfecte şi ultrapermisive în probatoriu, de după decembrie 1989, ce s-a intitulat “reparatorie faţă de deposedările abuzive comise de către regimul comunist”, dar a ajuns să fie un instrument de fraudare a statului şi a celor cu adevărat îndreptăţiţi, de către indivizi fără scrupule, cu ajutorul unui sistem administrativ şi al unuia judiciar profud corupte.
De aceea, ne întrebăm, pe bună dreptate, când se vor demara şi la noi în judeţ anchete SERIOASE ale structurilor competente, mai ales ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.), de tipul celor care ne-au dezvăluit, în ultimul timp, iţele altor reţele ale mafiei retrocedărilor ilegale, cum ar fi cazul pădurilor din Moldova. Schema este aproape identică, în Ardeal ca şi-n Muntenia, ori din Moldova până-n Banat, Maramureş şi Dobrogea. Mai rămâne doar să fie şi… instrumentată (penal), de către organele abilitate, ŞI în judeţul Constanţa!
De exemplu, ca să ne referim la subiectele “locale” (la nivel judeţean), abordate anterior în articolele noastre, atât în cazul legat de cariera de piatră granitică (şisturi verzi) de la Sibioara – Valea cu Izvorul, comuna Lumina, cât şi în cel al fostei autobaze de la Mihail Kogălniceanu (ambele fiind, în continuare, în investigarea noastră, urmând noi dezvăluiri şi analize), am arătat că există elemente comune care ne îndreptăţesc să caracterizăm această ofensivă a revendicărilor ÎNTÂRZIATE (în raport temporal cu primele acte normative în domeniu, de după 1990), apărute din senin, ABIA în momentul când respectivele terenuri au devenit foarte VALOROASE (datorită conjuncturii şi investiţiilor realizate pe acestea), ca având elementele definitorii ale unei adevărate… MAFII A REVENDICĂRILOR IMOBILIARE!
Schema standard a revendicărilor imobiliare de tip mafiot
Iată care este schema organizatorică a acestei adevărate pegre, scoborâte asupra acestei ţări odată cu legislaţia lui “restitutio in integrum”, în natură şi pe vechiul amplasament, (probabil: voit!) imperfectă, croită pentru a permite (şi) revendicări FĂRĂ DOCUMENTE, de posesie sau confiscare (naţionalizare), adică doar pe baza unor aşa-zişi MARTORI, care îşi amintesc, se pare, la milimetru, amplasamente şi suprafeţe, de pe vremea când aveau… cinci anişori!
Pasul unu: “ochirea” terenurilor valoroase, pe moment şi / sau cu potenţial de creştere valorică pe termen scurt, mediu sau chiar lung.
Al doilea pas: se inventează „autori”, precum ciudatul „plugar”, Nicolae Tudorancea, din satul Sibioara, comuna Lumina, judeţul Constanţa, semianalfabet dar teribil de… latifundiar, cu proprietăţi funciare extinse, în tot judeţul, ba chiar şi în afara lui, ţăran care, ca orice „plugar” chibzuit, pusese deoparte, pentru bătrâneţe şi moştenitori, şi o… carieră de granit, acolo, să fie la vremuri grele şi să aibă ce confisca comuniştii.
Pasul trei: se fabrică, aşa-zişi “moştenitori”, de obicei, „în lanţ”, până la a treia spiţă cel puţin, pentru a se pierde urma adevărului, în negura timpului, şi a se justifica lipsa înscrisurilor doveditoare, numai bune de înlocuit cu… martori care, la momentul confiscărilor comuniste erau pruncuţi cu memorie de genii nedescoperite!
Cel de-al patrulea elixir magic al laboratorului mafiot: probatoriul revendicatorului: înscrisuri FALSE sau IRELEVANTE (referitor la proprietate, amplasamente sau chiar suprafeţe). Dovezile posesiei / confiscării, sunt, conform legii, de două feluri: înscrisuri şi martori. În privinţa înscrisurilor, în cazurile de revendicări neîndreptăţite studiate de noi, în judeţul Constanţa, acestea n-au decât trei (3) „mici” cusururi: sunt PUŢINE, IRELEVANTE şi, mai ales,… FALSE! Adică, mai pe şleau: nu prea există, iar când există nu sunt relevante, dar acelea relevante, aşa puţine cum apar, sunt cam… FALSURI, cel mai adesea GROSOLANE! În privinţa aşa-zişilor “martori”, avem de-a face, din ce-am investigat până acum, cu o adevărată orgie a SPERJURULUI!
Pasul al cincilea: acţiunea, administrativă şi în Justiţie. Se porneşte, bineînţeles, cu demersurile administrative, care sunt efectuate, formal, de către fel de fel de personaje care se pretind moştenitori ai „autorilor” (termenul juridic pentru proprietarii cărora le-au fost confiscate bunurile imobiliare în cauză).
După ce au fost fabricaţi şi „echipaţi de război” aşa-zişii moşteniţi, moştenitori şi martori, se trece, aşadar, la treaba propriu-zisă. Cum arătam, mai întâi se parcurg treptele administrative legale. Dacă “ţine” din prima (pilele şi relaţiile, sus-puse ori doar locale, plus alte mijloace de presiune sau… ademenire sunt foarte importante, în această fază!) e bine, pentru mafioţi, desigur. Dacă nu s-a reuşit nimic nici la Comisia Locală de Împroprietărire, nici la cea Judeţeană, la care prefectul este jupân, se apelează la Justiţie.
Puterea administrativă şi cea judecătorească: “mamele răniţilor”, pentru escrocii care alcătuiesc mafia revendicărilor imobiliare
Aici, la nivel judiciar, de asemenea, trebuie să fii bine „dotat”! De exemplu, una dintre numeroasele coincidenţe care ne-au sărit în ochi, în dosarele Sibioara – Lumina şi Mihail Kogălniceanu, este aceea că la Judecătoria Constanţa – Secţia Civilă s-a… „nimerit” (hmm, ne-am dres vocea, nimic altceva…)… aceeaşi doamnă preşedintă de complet – unic judecător: CORINA EUGENIA JIANU (între timp promovată la Tribunal!), nimeni alta decât cea suspendată, relativ recent, de către Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), acuzată fiind, într-un rechizitoriu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.), că ar fi luat mită, în… terenuri construibile valoroase, pe malul mării, de la primarul condamnat penal al oraşului Năvodari, Nicolae Matei, pentru a-l favoriza în Instanţă!
Care magistrat, tot “întâmplător”, fără urmă de îndoială, nu-i aşa?…, a dat, la judecarea fondului dosarelor, în ambele speţe, soluţii mai degrabă (“parţial”, dar… la capetele de cerere cele mai importante!) favorabile revendicatorilor. Culmea (vorba vine…) este că atunci când am trecut la studierea unui al treilea caz, din localităţile constănţene Techirghiol – Săcele, am constatat că dosarul a fost judecat, la prima Instanţă, de fond, … tot de obsedant-nelipsita Corina Eugenia Jianu. Aţi ghicit: cu acelaşi tip de soluţie, preponderent favorabilă reclamantului-revendicator!
Acum intervine, din nou, “dotarea” administrativă, în special cea pe linie, teritorial-guvernamentală. “Instituţia Prefectului”, mai precis. În cazurile pomenite mai sus: Eugen Bola, cel care, cu sprijinul politic al bunului său prieten (şi, până la instalarea în fruntea Prefecturii Constanţa: coleg de partid) Puiu Haşotti, liderul grupului senatorilor P.N.L. în camera superioară a Parlamentului României, a deţinut funcţia de prefect o bună parte din timpul guvernării Uniunii Social Liberale. Acest E.Bola, care s-a dovedit, pentru judeţul nostru, la fel de periculos precum omonimul virus din Africa, şi-a îndeplinit, cu râvnă, rolul rezervat: acela de a face presiuni asupra Comisiei Locale, pentru ca aceasta să-i pună în posesie pe petenţi, NEAPĂRAT PE VALOROSUL AMPLASAMENT REVENDICAT! Şi asta deşi procesele erau (şi sunt) în continuare pe rol, la instanţele superioare ori prin deschiderea de noi dosare, ca urmare a demersurilor judiciare iniţiate de părţile adverse revendicatorilor, bazate pe reglementări legale temeinic invocate. Este de menţionat că astfel de presiuni, de felul celor pe care le-a făcut prefectul judeţean-pandemic „Ebola” la Sibioara – Lumina, Mihail Kogălniceanu şi Săcele – Techirghiol – Corbu – Agigea, numai legale şi conforme „fişei postului” său nu sunt!
Revendici la Techirghiol, ca să primeşti terenul… de sub eolienele de la Săcele!
Sunt peste…10 (zece!) dosare civile deschise de către revendicatorul de care vom vorbi în continuare, pion din angrenajul mafiei retrocedărilor abuzive care acţionează în Dobrogea şi în judeţele învecinate! Pornindu-se de la o cerere de împroprietărire adresată Comisiei Locale din comuna Techirghiol, s-a ajuns la extinderea pretenţiilor asupra unor terenuri din… Săcele. Dar interfaţa Sădeanu nu s-a oprit aici. A revendicat terenuri şi Corbu, Agigea şi în alte zone din Dobrogea. Şi nu numai… Iar judecătoarea Corina Eugenia Jianu, la fel ca şi în cazul revendicărilor “cu cântec” de la Sibioara – Lumina şi Mihail Kogălniceanu, a dat, la Instanţa de fond (Judecătoria Constanţa) exact Hotărârea de la care a pornit tot balamucul şi care face atât de greu de oprit, de ani de zile, abuzul extraordinar care îl are ca protagonist (revendicator manevrat de caracatiţa retrocedărilor) pe vecinul familiei unui cunoscut avocat constănţean… În total, sunt revendicate de către acesta nu mai puţin de 126 de hectare, doar în judeţul Constanţa! Dar, se va vedea, nu oricare suprafeţe, ci neapărat acelea a căror valoare este substanţial ridicată, de exemplu de amplasarea unor instalaţii de producere a energiei electrice cu turbine eoliene, cum se întâmplă la Săcele!
Sădeanu Dan Paul (cetăţean care, am aflat ulterior, nici nu prea mai stă prin ţară, el fiind stabilit, de mai mult timp, în Statele Unite ale Americii) a cerut, în Instanţă (Dosarul nr.24145 / 212 / 2010, aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa / Completul de Fond Funciar), anularea Hotărârii nr. 93 / 25.092.000 a Comisiei Locale de Fond Funciar Techirghiol, prin care s-a validat propunerea de acordare a suprafeţei de 50 hectare de teren extravilan, ca moştenire de pe urma defunctei Cristu Cristina, neconvenindu-i amplasamentul obţinut. De asemenea, Sădeanu cerea ca Instanţa să oblige Agenţia Domeniilor Statului (A.D.S.) sau Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Săcele, la predarea către Comisia Locală de Fond Funciar Techirghiol de teren agricol, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în fizic (natură) şi obligarea Comisiei Judeţene Constanţa la emiterea şi înmânarea titlului de proprietate, în favoarea reclamantului, pentru suprafaţa de alte 50 hectare de teren, indicând şi amplasamentul precis: parcelele Ps 314, Ps 315, Ps 354 sau Ps 322, situate în teritoriul administrativ al comunei Săcele, prin transfer de anexe, potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 1 / 2000, fiecarei comisii revenindu-i obligaţiile prevăzute de art. 4 si art. 5 din H.G. nr. 890 / 2005.
Culmea este că în însăşi motivarea “Precizărilor” sale , reclamantul arăta că, prin Sentinţa Civilă nr. 10529 / 23.04.2010, pronunţată de către Judecătoria Constanţa, în Dosarul nr. 17442 / 212 / 2007, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 1132 / 2010, a Tribunalului Constanţa, Instanţa a dispus, printre altele, obligarea pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar Techirghiol, Comisia Locală de Fond Funciar Săcele şi Comisia Judeţeană Constanţa la reconstituirea, prin compensare, şi emiterea titlului de proprietate, în favoarea reclamantului, pentru suprafaţa de 80,50 ha, în parcelele Ps 314, Ps 315, Ps 354 sau Ps 322, situate în teritoriul administrativ al Comunei Săcele, prin transfer de anexe, potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 1 / 2000, fiecărei Comisii revenindu-i obligaţiile prevăzute de art. 4 si art. 5 din H.G. nr. 890 / 2005. În sensul celor de mai sus, Comisia Judeţeană Constanţa a emis două titluri de proprietate, în favoarea reclamantului, respectiv: Titlul de Proprietate nr. 8059 / 25.10.2011, pentru suprafaţa de 40 ha teren, situat în tarlaua 33, parcelele 120 / 2 şi 120 / 11, câte 20 ha fiecare, în extravilanul comunei Săcele şi Titlul de Proprietate nr. 7989/5.10.2011, pentru suprafaţa de 40,5 ha, teren situat în tarlaua 33, parcela 120 / 10 /3, tot în extravilanul comunei Săcele.
Aşadar, după cum reiese din înscrisurile depuse… chiar de către reclamantul Sădeanu Paul la dosarul cauzei, acestuia i se reconstituituise, practic, dreptul de proprietate, pentru suprafaţa totală de 80,50 ha, teren în teritoriul administrativ al comunei Săcele, fiindu-i emise şi cele două titluri de proprietate, astfel cum au dispus Instanţele în Hotărârile Judecătoreşti menţionate mai sus. Ca urmare, cererea modificatoare a reclamantului nu numai că apare ca total lipsită de interes, dar este lipsită şi de obiect. În plus, după cum reiese din Adresa nr. 3391 / 10.10.2012, emisă de către Primăria Comunei Săcele, judeţul Constanţa, parcelele solicitate de Sădeanu, respectiv Ps314, Ps315, Ps354 si Ps 322 NU se află la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Săcele. Aceste parcele fac parte din islazul comunal care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, nu pot face obiectul retrocedării! De asemenea, se mai arată, în aceeaşi adresă, că aceste terenuri NU sunt libere de sarcini, făcând obiectul unor contracte de constituire a dreptului de superficie şi a unor drepturi şi servituţi conexe, pentru construirea de PARCURI EOLIENE (contract cu cei de la „Eolica”, mai precis cu SC “EOLICA Dobrogea” SRL, cu sediul în: Constanţa, strada Farului, nr. 10, judeţul Constanţa, în calitate de superficiar), aprobate prin Hotărâri de Consiliu Local (este vorba despre parcelele: Ps 164, Ps 354, Ps 170, Ps 173, Ps 322 şi Ps 309).
Este de menţionat şi că ISLAZUL COMUNAL din Săcele a fost (re)constituit, pe suprafaţa de 1.273,42 hectare, prin preluarea… islazului fostului C.A.P.!, ca urmare a Ordinului nr. 447 / 19.07.2007, al Prefectului Judeţului Constanţa (a fost în funcţie, în acea perioadă, 2005 – 2008, propus fiind de către P.N.L., în cadrul Alianţei “Dreptate şi Adevăr” – D.A., Dănuţ Culeţu, actualmente deputat liberal). În desfăşurătorul Anexa 14 la respectivul Ordin de Prefect, din 19 iulie 2007, SE REGĂSESC ŞI PARCELELE LITIGIOASE (Ps 314 – 21,52 hectare; Ps 315 – 22,69 ha; Ps 354 – 29,01 ha şi Ps 322 – 81,98 ha).
Nici măcar nu se mai ştie sigur dacă revendicatorul mai… trăieşte, sau l-au împăiat juridic păpuşarii săi!
Dar, dorind să sprijine diaspora românească, sensibilă la suferinţele americanului, Judecătoria Constanţa a hotărât să-l ajute, pe Sădeanu Paul Dan, astfel ca acesta să primească, în loc de terenurile revendicate iniţial, la Techirghiol, altele, mult mai valoroase, la Săcele! Pentru câteva zeci de hectare în extravilanul Techirghiolului, cei care-l pilotează, de fapt, pe Sădeanu Dan Paul, şi-au propus să obţină o parte din islazul comunal din Săcele şi terenul pe care, contra (consistent!) cost, sunt amplasate turbinele eoliene ale Parcul Eolian de acolo!
Faptul că omul nu este decât o paiaţă manevrată de sforari experimentaţi este dovedit (şi) de numele sonore ale avocaţilor care-l reprezintă pe cel care, de fapt, nici nu prea stă prin ţară! Şi, bineînţeles, de numărul anormal de mare de terenuri (supervaloroase) revendicate. Noi am reuşit, DEOCAMDATĂ!, să identificăm un număr de nu mai puţin de… 10 (zece!) dosare civile, în care Sădeanu, începând din 2006 (când a fost, probabil, racolat de către rechinii revendicărilor imobiliare, constituiţi într-o veritabilă mafie!!), se judecă pentru terenuri de mare valoare, din: Constanţa, Agigea (zona „Dedeman”), Corbu, Techirghiol, Săcele etc. Ce urmăresc, de fapt, piloţii momâiei Dan Paul Sădeanu, când Legea este mai mult decât clară, în speţă, fiindu-i, fără echivoc sau posibilităţi de interpretări şi nuanţări, total nefavorabilă?
Aşadar, TARDIV, ABIA DUPĂ MAI MULT DE DOI ANI DE ZILE, DE LA ÎNREGISTRAREA CERERII (DOSARULUI) LA INSTANŢĂ, ÎN 2010, RECLAMANTUL SĂDEANU DAN PAUL CATADICSEŞTE SĂ-ŞI PRECIZEZE OBIECTUL EFECTIV (NU GENERAL, CUM ERA ÎN CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ DEPUSĂ INIŢIAL!) AL CERERII SALE, DAR, DE FAPT, ACESTE “PRECIZĂRI” REPREZINTĂ O VERITABILĂ… MODIFICARE A ACŢIUNII INTRODUCTIVE DE INSTANŢĂ!
Ca urmare, este mai mult decât evident că această MODIFICARE a Acţiunii Introductive a fost făcută… cu mult peste termenul stipulat de dispoziţiile art. 132 alin.1C, din Codul de Procedură Civilă. Concluzia nu poate fi alta decât aceea că cererea modificatoare este TARDIV formulată, din punct de vedere juridic! Comisia Locală de Fond Funciar Săcele a invocat, cerând Instanţei să o admită (în Dosarul, de fond, nr. 24145 / 212 / 2010, aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa) excepţia tardivităţii formulării cererii modificatoare, cu consecinţa respingerii cererii nodificatoare, ca fiind tardiv formulată. Cererea Comisiei Locale Săcele, pârâtă în dosarul (de fond) menţionat, a fost depusă în termen, la 25 martie 2013.
De asemenea, Comisia Locală Săcele (pârâtă în dosarul Dosarul nr. 24145 / 212 / 2010, de pe rolul Judecătoriei Constanţa), a cerut Instanţei şi admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantului, în ceea ce priveşte formularea cererii modificatoare a Acţiunii Introductive de Instanţă, cu consecinţa respingerii cererii modificatoare, ca fiind lipsită de interes. În motivarea cererii de admitere a excepţiei lipsei de interes a reclamantului în ceea ce priveşte formularea cererii modificatoare, Comisia din Săcele reiterează datele şi dovezile depuse la dosar, care descriu (şi probează) situaţia reală: reclamantului Dan Paul Sădeanu i s-a reconstituit LEGAL dreptul de proprietate, pentru suprafaţa totală de 80,50 hectare, teren situat în cadrul teritoriului administrativ al comunei Săcele, judeţul Constanţa, fiindu-i emise cele două titluri de proprietate (Titlul de Proprietate nr. 8059 / 25.10.2011, pentru suprafaţa de 40 ha teren, situat în tarlaua 33, parcelele 120 / 2 şi 120 / 11, câte 20 ha fiecare, în extravilanul comunei Săcele şi Titlul de Proprietate nr. 7989 / 5.10.2011, pentru suprafaţa de 40,5 ha, teren situat în tarlaua 33, parcela 120 / 10 / 3, tot în extravilanul comunei Săcele), astfel cum au dispus Instanţele, în Hotărârile Judecătoreşti menţionate mai sus (Sentinţa Civilă nr. 10529 / 23.04.2010, pronunţată de către Judecătoria Constanţa, în Dosarul nr. 17442 / 212 / 2007, Hotărâre rămasă irevocabilă, prin Decizia Civilă nr. 1132 / 2010, a Tribunalului Constanţa). Comisia Locală Săcele concluzionează, deci, că cererea modificatoare a reclamantului Sădeanu Dan Paul nu numai că apare ca fiind lipsită de interes, DAR ŞI… LIPSITĂ DE OBIECT!
În încheierea motivaţiei juridice a pârâtei, Comisia Locală Săcele, se conchide că interesul urmărit de către reclamant, prin punerea în mişcare a cererii de chemare în judecată, NU ÎNDEPLINEŞTE, CONCOMITENT, URMĂTOARELE CERINŢE OBLIGATORII: să fie, adică, “LEGITIM, JURIDIC, NĂSCUT ŞI ACTUAL, PERSONAL ŞI DIRECT”!
Chiar revendicatorul funciar Dan Paul Sădeanu recunoştea, în scris, că este mulţumit cu soluţia Comisiilor de împroprietărire, locală şi judeţeană… Apoi, probabil că l-a preluat MAFIA retrocedărilor şi şi-a schimbat radical opinia! Comisia Locală a comunei Săcele invocă şi faptul că la dosarul administrativ, prin care a fost reconstituit, în natură, dreptul de proprietate al lui Sădeanu Dan Paul, în urma punerii în executare a Hotărârii Judecătoreşti reprezentată de Sentinţa Civilă nr. 10529 / 23.04.2010 (pronunţată de către Judecătoria Constanţa, în Dosarul nr. 17442 / 212 / 2007, şi rămasă IREVOCABILĂ, prin Decizia Civilă nr. 1132 / 2010, a Tribunalului Constanţa),… NU EXISTĂ NICIUN FEL DE CONTESTAŢIE, CEEA CE DENOTĂ FAPTUL CĂ A FOST ACCEPTATĂ, IMPLICIT, PROPUNEREA COMISIEI LOCALE SĂCELE, ASPECT… RECUNOSCUT, DE ALTFEL, ÎN MOD EXPLICIT, ŞI ÎN CUPRINSUL NOTELOR SCRISE, FORMULATE CHIAR DE CĂTRE RECLAMANT!!! ASTFEL, ÎN ACESTE NOTE SCRISE, DEPUSE ÎN RESPECTIVUL DOSAR ADMINISTRATIV, SE ARATĂ, ÎN MOD EXPRES, DE CĂTRE RECLAMANT, CĂ NU S-A FORMULAT PLÂNGERE ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII COMISIEI JUDEŢENE, PRIN CARE S-A DISPUS RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, PE UN ALT AMPLASAMENT DECÂT CEL STABILIT DE CĂTRE PRIMA ŞI A DOUA INSTANŢĂ DE JUDECATĂ, ÎN CEL DINTÂI DOSAR: NR. 17442 / 212 / 2007!
Conchizând, există acceptul formal al reclamantului Sădeanu Dan Paul, cu privire la punerea în posesie, pe un alt amplasament decât cel stabilit prin Hotărârile judecătoreşti pe care le-a invocat, ulterior, Sădeanu, prevederile articolul 5, literele b) şi c), din Hotărârea de Guvern (H.G.) nr. 890 / 2005, pentru aprobarea Regulamentului, statuînd că, cităm: „Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale verifică, ÎN MOD RIGUROS, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de articolul 9, alineatele 4 şi 5, din Legea nr. 18 / 1991 (a Fondului Funciar) – Republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de articolul 6, din Legea nr. 1 / 2000 (Legea “Lupu”) – Cu modificările ulterioare, solicitând, în acest scop (adică: al îndeplinirii condiţiilor reieşite din aceste acte normative – N. Red.) toate relaţiile şi datele necesare; c) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit Legii, PROPUN ALTE AMPLASAMENTE ŞI CONSEMNEAZĂ, ÎN SCRIS, ACCEPTUL FOSTULUI PROPRIETAR SAU AL MOŞTENITORILOR LEGALI AI ACESTORA, PENTRU PUNEREA ÎN POSESIE PE UN ALT AMPLASAMENT, CÂND VECHIUL AMPLASAMENT ESTE ATRIBUIT, ÎN MOD LEGAL, ALTOR PERSOANE, FIZICE SAU JURIDICE (…)”! Aşadar, din dispoziţiile legale, în materie, anterior citate, reiese, fără niciun dubiu, că printre atribuţiile PRINCIPALE ale Comisiei comunale de atribuire a terenurilor se numără şi aceea de a face demersuri, în sensul de: verificări, cităm, din Lege: “ÎN MOD RIGUROS”!, în ceea ce priveşte rezerva de teren deţinută, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, luând, totodată, şi acordul persoanelor îndreptăţite pentru punerea în posesie, pe un alt amplasament. ACORD CARE, REPETĂM, EXISTĂ LA DOSARUL ADMINISTRATIV, ÎN FORMĂ SCRISĂ, EXPLICITĂ!
De asemenea, un islaz comunal nu-şi poate schimba destinaţia (“categoria de folosinţă”) şi proprietarul (unitatea administrativ – teritorială, prin Primărie), conform Legii Funciare (nr. 18, din 1991)!
Cât despre islazul comunal din Săcele, judeţul Constanţa, terenul a fost preluat, ca urmare a Ordinului de Prefect menţionat, numărul 447, din 19 iulie 2007, de la fosta Cooperativă Agricolă de Producţe (C.A.P.), în care era… tot islaz!, astfel că, în prezenta cauză, devin evident incidente dispoziţiile articolului 33, din Legea Fondului Funciar (nr. 18, din 1991), care stipulează că: “Terenurile care provin din fostele islazuri comunale – pajişti şi pământ arabil – , care s-au aflat în folosinţa fostelor Cooperative Agricole de Producţie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor, şi în administrarea Primăriilor, URMÂND A FI FOLOSITE CA PĂŞUNI COMUNALE (…)”!
Din interpretarea acestui text de Lege, rezultă, fără dubii, că astfel de terenuri, care au trecut “OPE LEGIS” în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în raza teritorială a cărora se află POT FI FOLOSITE DOAR CA PĂŞUNI COMUNALE ORI PENTRU PRODUCEREA DE FURAJE ŞI SEMINŢE PENTRU CULTURI FURAJERE, DUPĂ CAZ, RESTITUIREA ACESTORA PUTÂND FI POSIBILĂ DOAR DACĂ FOŞTII PROPRIETARI, DEPOSEDAŢI ÎN MOD ABUZIV DE CĂTRE REGIMUL COMUNIST, AU AVUT ÎN PROPRIETATE, ANTERIOR ANULUI 1990, ASTFEL DE CATEGORII DE TEREN, SAU, EVENTUAL, DUPĂ SCHIMBAREA CATEGORIEI DE FOLOSINŢĂ, DIN “ISLAZ COMUNAL” ÎN ALT TIP DE TEREN, DIN PROPRIETATEA PRIVATĂ A COMUNEI, ORAŞULUI SAU MUNICIPIULUI!
Aceste concluzii legale sunt întărite şi de dispoziţiile articolului 4 alineatul 1, din aceaşi Lege a Fondului Funciar (numărul 18, din anul 1991), ca şi din dispoziţiile articolului 6, din acelaşi prim act normativ, de după aşa-zisa “revoluţie”, care a statuat reconstituirile şi retrocedările proprietăţilor funciare confiscate de către comunişti!
Datorită soluţiei Judecătoriei Constanţa, care n-a ţinut cont, la Instanţa de fond, de prevedeile legale de mai sus, invocate de către adversarii celui “băgat la înaintare” de către mafioţii revendicărilor funciare abusive, şi în acest moment oamenii din Săcele se luptă, prin tribunale, să-şi salveze islazul comunal şi veniturile, atât de necesare în acea zonă destul de săracă, provenite din contractul cu proprietarii eolienelor!
Vom reveni cu dosarele (cel puţin zece la număr!) privind celelalte cereri de retrocedări de terenuri ultravaloroase (la Agigea, Corbu etc.), revendicate de către acest Sădeanu, român plecat, de pe strada unui fost decan de barou avocaţial constănţean (!!!), tocmai în America, individ în legătură cu care adversarii din procese se întreabă, în ultimul timp, la modul cel mai serios, dacă… mai trăieşte, că de văzut nu l-a mai zărit nimeni, de ani buni, nici prin Instanţe, nici prin cartierul de baştină, nici prin locurile pe unde revendică fel de fel de bogăţii funciare.
Să fi trecut în altă lume şi l-au împăiat juridic păpuşarii săi, ca pe-o momâie care le face avere imobiliară ce este?!…