Într-un mod extrem de subtil, așa cum doar providența știe să așeze lucrurile, datorăm nașterea României moderne unui mic grup de medici și biologi, reuniți în 1833 în „Societatea de Medici și Naturaliști” (SMN) din Iași.
Am descoperit acest remarcabil episod al istoriei noastre în timp ce mă plimbam agale pe străzile Iașului, în toamna târzie a anului trecut, când orașul celor șapte coline respira parcă povești din veacuri trecute.
Organizația își are originile în 1830, perioadă în care Dr. Iacob Czihak (Cihac) a găzduit mai multe întruniri ale medicilor din Iași, în cadrul cărora erau citite reviste de specialitate și dezbătute cele mai interesante și noi subiecte din medicină, cu scopul de a menține practicienii moldoveni la nivelul științei europene.
După trei ani, cercul lectură medicală avea să devină o organizație în toată regula, atunci când Dr. Iacob Czihak și Dr. Mihail Zotta au întocmit statutul viitoarei societăți a medicilor. Astfel, în ziua de 18 martie 1833, guvernul a aprobat înființarea „Societății de Medici și Naturaliști” din Iași, aceasta devenind, concomitent, și prima organizație științifică modernă din Țările Române.
Ei bine, în anul 1859, membrii acestei societăți au căzut de acord să-l sprijine pe colonelul Alexandru Ioan Cuza pentru scaunul de domn al Moldovei.
Discuțiile prealabile s-au ținut la primul etaj al clădirii „Muzeului de Istorie Naturală” din Iași, care aparținea Societății de Medici (din imaginea de mai jos), în așa-zisul „cabinet al elefantului” – denumire căpătată după elefantul indian „Gaba”, expus în respectiva încăpere. Din aceleași considerente, grupului implicat în aceste discuții politice i s-a mai spus “grupul de a elefant.”
Aici, sub colții de fildeș, s-au reunit, seri la rând, figuri proeminente precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Docan, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petru Cazimir ș.a., întâlnirea decisivă având loc în noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1859. Se spune că discuțiile erau atât de aprinse, încât, la un moment dat, Lascăr Rosetti, ulterior ministru în cabinetul Cuza, a fost nevoit să încuie sala pentru a-i determina pe membrii adunării să ia o decizie.
O zi mai târziu, pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei. După trei săptămâni, pe 24 ianuarie 1859, s-a înfăptuit „mica unire” sau „unirea principatelor”, atunci când colonelul Cuza a fost ales domn și peste Țara Românească.
„Casa Roset”, locul în care Cuza a fost ales domn
Eveniment de rezonanță istorică în viața poporului român, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn avea să conducă, ani mai târziu, la emiterea deciziei ministeriale din 23 mai 1955, prin care clădirea „Casa Roset” din Iași a fost declarată monument istoric.
Construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri, clădirea este cunoscută sub denumirea de „Casa Roset” deoarece a aparținut, până în anul 1824, logofătului Vasile Roset. Fiica acestuia, Agripina Roset, s-a măritat la 10 noiembrie 1824 cu vornicul Costache Sturza, casa fiind primită ca zestre părintească.
După o perioadă în care „Societatea de Medici și Naturaliști” a închiriat această clădire, prin actele de vânzare-cumpărare nr. 454 din 1 februarie 1844 și nr. 4953 din 31 octombrie 1844, SMN a achiziționat clădirea de la vornicul Costache Sturza de Scheia pentru suma de 3000 de galbeni.
După anul 1860, anul retragerii Dr. Iacob Czihak (Cihac) din cadrul societății și muzeului, aici au lucrat o serie de personalități care, prin prezența lor intelectuală, au ilustrat viața culturală a Iașului.
Astfel, un rol deosebit în promovarea ideilor evoluționiste l-a jucat Grigore Cobălcescu (1831–1892), care, în anul 1863, a fost ales membru al Societății de Medici și Naturaliști și, prin reluarea unei tradiții mai vechi, a fost invitat să țină cursuri publice de științe naturale.
Alături de Grigore Cobălcescu, în perioada 1863–1880, au mai activat la muzeu:
- Anastasie Fătul (1816–1886) – pentru colecțiile de botanică,
- Petru Poni (1841–1925) – pentru colecțiile de mineralogie,
- G. Drăghici – pentru colecțiile de zoologie și agronomie.
Totodată, Cobălcescu, împreună cu Petru Poni, a reușit să obțină de la Ministerul Instrucțiunii Publice sume importante pentru reîmprospătarea și conservarea obiectelor aflate în muzeu.
În anul 1910, în cadrul muzeului a fost organizată sala istorică, locul unde deputații moldoveni l-au ales prin vot secret pe Alexandru Ioan Cuza. Aici, la loc de cinste, sunt expuse:
- Fotografii ale deputaților care l-au ales pe Cuza domn la 24 ianuarie 1859 (donația lui Anastasie Fătul din 1873, fost președinte al societății);
- Un portret în ulei al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pictat de C. D. Stahi, donația Lt. colonelului Constantin Langa din 1 noiembrie 1887;
- Un fotoliu-scaun folosit de Alexandru Ioan Cuza în 1855, când era președintele tribunalului Galați, donația prefecturii județului Covurlui din 22 august 1881.
Tot în această sală se mai află portretele personalităților care au înființat societatea și muzeul, pentru a cinsti memoria lor și a le transmite recunoștința generațiilor viitoare.
SMN și cele 10 priorități naționale înfăptuite
Din brazda adâncă și fertilă trasată de această societate alcătuită din oameni educați s-au născut Muzeul de Istorie Naturală, Academia Mihăileană și Universitatea din Iași, după cum sublinia C. I. Istrati, și el membru al SMN.
Această organizație, într-o epocă în care în cele două principate nu existau mai mult de 100 de medici, a impus o școală a realităților, în care științele au ocupat mereu un loc de cinste. Așa se face că, la toate ședințele ținute de SMN, știința era preamărită, iar natura și învățătura practică erau apreciate, după cum relata Grigore T. Popa, președinte al SMN.
În total, SMN a marcat 10 priorități naționale, sau deziderate naționale la acel moment, după cum urmează:
Prima bibliotecă și primul muzeu – Societatea a realizat prima Bibliotecă medico-naturalistă prin „Cercul ieșean de Lectură Medicală”, deschis la 11 ianuarie 1830, și primul Muzeu Istorico-Natural din țara noastră, inaugurat la 4 februarie 1834.
Promovarea industrializării Moldovei – SMN a promovat industrializarea Moldovei, motiv pentru care, din 1834, a avut în structura sa și o secție agronomică, organizând prima expoziție de unelte agricole în 1842
Primele expediții științifice – În 1835, SMN a inițiat primele expediții științifice de grup și a constituit primul fond de farmacologie științifică. Grigore Cobălcescu, vicepreședinte al SMN, a explorat calcarele și fauna fosilă de la Repedea, publicând ulterior cea dintâi lucrare românească de geologie, intitulată „Calcarul de la Repedea” în 1862. SMN a subvenționat primele cercetări arheologice de la Cucuteni, prin Nicolae Beldiceanu, în 1884.
Promovarea limbii române în știință – Societatea a stimulat utilizarea limbii române în știință. În 1837, Gheorghe Asachi, membru fondator, a publicat primul manual de Istorie Naturală în limba română, iar Dr. Cihac a redactat primul manual românesc de medicină militară.
Primele instituții medico-militare – SMN a inițiat primele instituții medico-militare în 1831-1832: spitale militare și compania sanitară a armatei. În 1882, Dr. Gustav Otremba a constituit la Iași prima Societate Medico-Militară.
Primul proiect de Observator Astronomic – SMN a lansat primul proiect al unui Observator Astronomic în Principatele Române, prin achiziția „telescopului cel mare de la Viena.” Teodor Stamati a redactat primul manual de fizică în limba română.
Prima grădină botanică – Societatea a inaugurat prima Grădină Botanică din Principatele Române, grație lui Anastasie Fătu, care a ocupat poziția de președinte al SMN și a fost autorul primului manual românesc de botanică (1877). Dimitrie Brândză a organizat o nouă Grădină Botanică în 1872.
Educație preuniversitară și universitară – SMN a fost prima societate academică care a înființat primele unități de învățământ preuniversitar și universitar: Academia Mihăileană (1835), Universitatea din Iași (1860), Facultatea de Medicină (1879) și Secția de Învățământ Farmaceutic atașată Facultății de Medicină (1913-1934).
Implicare în emanciparea națională și unire – Societatea a fost implicată în lupta pentru emancipare națională și unire. A susținut desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, în 1859, Independența României în 1877 și Marea Unire în 1918.
Rezistență intelectuală după 1948 – După 1948, odată cu instaurarea republicii muncitorești-comuniste, SMN a rămas o instituție de rezistență și unitate profesională.
Reabilitarea „Muzeului de Istorie Naturală”
Ajunsă într-un stadiu avansat de degradare, clădirea muzeului (fosta Casă Roset) necesita lucrări ample de reabilitare. După multe străduințe, pe 22 februarie 2019, primăria Iași a reușit să semneze cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) contractul de finanațare pentru proiectul intitulat „Consolidare şi reabilitare Muzeul de Istorie Naturală – Corp A”.
Cu această ocazie, primarul Mihai Chirica a precizat că valoarea totală a proiectului se ridică la 13.312.194,47 lei (circa 2,8 milioane de euro), din care asistența financiară nerambursabilă se ridică la 13.033.757,96 lei, contribuția proprie din bugetul local fiind de 278.436,51 lei.
În prezent, corpul “A” al muzeului este clădire de patrimoniu, înscrisă ca atare în Lista Monumentelor Istorice la poziţia 1094 cod IS – II – m – 03915, conform Listei monumentelor istorice din 2015, şi se află amplasat pe bulevardul Independenţei nr. 16, având faţada principală orientată spre o frumoasă grădină cu stejari seculari, castani şi alte specii de arbori, între care se evidenţiază un exemplar naturalizat de Gingko Biloba. Această curte plantată a servit cândva drept Grădină Botanică pentru oraș.
Suprafaţa construită actuală este de 852 de metri pătrați, suprafaţa desfăşurată de 2.749 de metri pătrați, iar suprafața utilă actuală este de 1293,80 metri pătrați.
