IAȘI, 2017, achiziționează 88 autobuze „ISUZU” – Turcia cu finanțare BERD. CONSTANȚA, 2018, achiziționează 104 autobuze „ISUZU” – Turcia cu finanțare BERD. SIBIU, 2018, achiziționează 65 autobuze „ISUZU” – Turcia, tot cu finanțare BERD. Municipiul BUCUREȘTI, 2017, achiziționează 400 autobuze de la „OTOKAR” din Turcia. Avem o poveste care te lasă cu gura căscată.
Nici nu se uscase bine cerneala pe buletinele de vot ale constănțenilor atunci când, noul primar, Decebal Făgădău, anunța cu mare mândrie semnarea unui contract de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD / EBRD). Mai exact, pe 30 Decembrie 2016, s-a deplasat la Constanța, directorul asociat pentru România al BERD, doamna Venera Vlad. Așa aveau să afle locuitorii orașului că primăria urmează să se împrumute de bani.
Înțelegerea cu BERD-ul a prevăzut încă din prima fază accesarea unui credit de 100 de milioane lei (apriximativ 22 milioane Euro),bani pe care municipiul Constanța urma să-i folosească pentru achiziționarea unei flote noi de autobuze.
Coincidență sau nu, cu doar 25 de zile înainte, adică pe 05 Decembrie 2016, la Iași, municipalitatea semnase un accord similar cu reprezentanții BERD, în valoare de 67,5 milioane de lei, destinat tot reînnoirii flotei de autobuze.
Și de acest contract s-a ocupat din partea BERD, tot doamna Venera Vlad, care mai preciza cu această ocazie că, “BERD va pune la dispoziția Primăriei Iași asistență tehnică gratuită”în vederea realizării achiziției. Despre această “consultanță” avea să amintească și primarul Constanței cu diferite prilejuri, atunci când era întrebat despre rațiunile achiziționării unor autobuze diesel în loc de electrice.
Sincronizarea fiind una de excepție, în timp ce, pe 29 Decembrie, consilierii locali de la Iași votau cu două mâini “proiectul de hotărâre privind aprobarea documentaţiei necesare concretizării finanţării”, doamna Venera Vlad de la BERD era deja în drum spre Constanța. Astfel, pe 30 Decembrie, Venera Vlad și primarul Decebal Făgădău oficializau semnarea acordului prin care orașul nostru urma să primească 100 de milioane de lei, evident, tot pentru schimbarea autobuzelor vechi cu unele noi.
În ambele cazuri, Iași și Constanța, discuțiile cu BERD-ul fuseseră demarate cel puțin de la jumătatea anului 2016, doar că, în timp ce la Iași administrația mai scăpase ceva informații despe asta, la Constanța totul a fost trecut sub tăcere.
Pe întreg parcursul anului 2016, primăria n-a lăsat să se știe nimic despre aceste “negocieri”în ciuda faptului că, în joc era viitorul financiar al orașului și, mai mult, viitorul sănătății cetățenilor săi.
În aceste condiții, pe 30 Decembrie 2016, la momentul semnării contractului de finanțare, știrea achiziționării împrumutului a reprezentat o noutate absolută la Constanța.
Secretomania ce precedase evenimentele a fost considerată de mulți drept parte a strategiei de campanie a primarului Făgădău. Părea că primarul încearcă să ne surprindă mereu cu “realizările” mandatului său. Dar totuși, având în vedere modul în care s-au derulat evenimentele de atunci și până azi, planul pare să fi fost altul, cu bătaie mult mai lungă, o adevărată „urzeală” extinsă dincolo de granițele județului nostru și chiar ale țării.
Decembrie este luna “cadourilor” DIESEL de la BERD
După cum se poate observa, toate afacerile enumerate, acorduri și contracte au fost semnate în Decembrie 2016. Un an mai târziu, pe 14 Decembrie 2017, autoritățile locale din Brașov anunțau semnarea unui contract, tot cu BERD, în valoare de 114 milioane de lei (25 de milioane de euro) pentru achiziţia a 105 autobuze noi. Un eveniment izolat de care au fost interesați probabil doar locuitorii Brașovului.
Câteva zile mai târziu, pe 27 Decembrie 2017, și primăria Sibiu anunța de-asemenea un acord cu BERD-ul în valoare de 65,7 milioane de lei (aproximativ 14,2 milioane de euro) pentru achiziţia a 50 de noi autobuze.
Coincidențele s-au ținut lanț, dacă le mai putem numi așa, iar pe 24 Octombrie 2017, Gabriela Firea anunța primirea unei scrisori din partea BERD prin care se arăta posibilitatea acordării unui împrumut municipiului București în valoare de 100 de milioane de euro. Probabil ați ghicit deja că este vorba tot despre bani pentru autobuze noi, care urmează să intre în dotarea regiei de tarnsport a Bucureștiului.
Toată lumea cumpără EURO 6 și NU electrice, că așa vrea BERD-ul?
Fie că discutăm despre Compania de Transport Public (CTP) din Iași, ori TURSIB din Sibiu, RATBV din Brașov, RATB a municipiului București sau, în cazul nostru, RATC Constanța, peste tot s-a discutat doar despre autobuze DIESEL Euro 6.
Toate acestea se petrec în condițiile în care, în 2015, marile puteri s-au reunit la Paris pentru a discuta situația încălzirii globale și a schimărilor climatice. Așa cum aveau să recunoască semnatarii Acordului de la Paris, problema emisiilor este scăpată complet de sub control fiind necesare măsuri urgente și drastice de reducere a poluării.
În schimb, la noi, chiar înaintea unor dezbateri, și încă de la anunțarea finanțărilor, reprezentanții BERD au susținut că urmează să fie achiziționate autobuze pe motorină, care răspund criteriilor de emisii EURO-6, flotele electrice ieșind complet din orice discuție.
Iașul a anunțat EURO 6, încă de la semnarea finanțării
Este șocant, înscă pe site-ul primăriei Iași se anunța, încă de la momentul semnării contractului de finanțare (05-06 Decembrie 2016), că municipalitatea urmează să cumpere autobuze cu norma de poluare Euro 6. Și aici autobuzele electrice au fost omise.
Deci unde au fost dezbaterea publică și studiile de fezabilitate? Evident că, nimic din toate acesta nu s-a petrecut, cetățenii Iașului fiind obligați, ca și constănțenii, să înghită gogoașa “eficienței economice” servită pe tavă de autoritățile locale.
Aflat pe locul al doilea după București în topul poluatorilor la nivel național, județul Iași nici n-a clipit atunci când s-a pus problema celor 100 de autobuze pe motorină, care, evident poluează.
Brașov și Sibiu, tot BERD, tot EURO 6
Scenariul s-a repetat un an mai târziu la Brașov, în 2017, acolo unde, încă din prima clipă s-a anunțat achiziționarea de autobuze Euro 6, și aici fiind exclusă din start varianta celor electrice. Ca și în cazurile anterioare, și aici decizia s-a luat înaintea unor dezbateri publice și fără ca edilii să prezinte cifre din care să rezulte în mod clar eficiența economică a autobuzelor pe motorină în detrimentul celor electrice.
În cazul Brașovului, situația este cu atât mai tragică, în condițiile în care, după București și Iași, acest județ se află pe locul 3 în topul poluatorilor la nivel național.
Aproape simultan cu Brașovul, primăria Sibiu a anunțat semnarea unui acord de finanțare, tot cu BERD, pentru achiziţia a 50 de autobuze noi, evident tot Euro 6.
Pe lângă deja celebra funcționară Venera Vlad, care alerga de la o primărie la alta, la Sibiu s-a lansat în declarații chiar Matteo Patrone, directorul regional pentru România şi Bulgaria al BERD. Patrone a ținut să-și exprime angajamentul față de Sibiu în vederea “îmbunătăţirea calităţii vieţii” și n-a uitat să amintească că acest “parteneriat” este unul de lungă durată, demarat încă din 2004 – perioadă în care, Sibiul era condus de actualul președinte al României, Klaus Werner Iohannis.
Constanța așteaptă autobuzele „ISUZU” care ard pe străzile din Iași
Primii care s-au “bucurat” de noile autobuze poluante Euro 6 au fost cetățenii din Iași. Cu mare fast, pe 5 Octombrie 2017, atunci când Iașului i-au fost livrate primele 12 unități ISUZU Citiport, primarul semi-independent Mihai Chirica l-a primit în vizită oficială pe Excelența Sa Osman Koray Ertas, Ambasadorul Republicii Turcia în Romania.
Acest interes subit al diplomației turce față de problemele Iașului este limpede ca lumina zilei, dacă se reține că, la acel moment, cele 88 de autobuze ISUZU plătite de Iași, au reprezentat cea mai mare comandă din istoria fabricii Anadolu Isuzu Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş.
Bucuria n-a durat însă prea mult, și, două săptămâni mai târziu, primul autobuz „ISUZU” livrat de turci a fost cuprins de flăcări în mijlocul Iașului. Incidentul periculos s-a petrecut pe 14 Octombrie 2017, în cartierul ieșean Dacia, și, potrivit unei prime constatări, defecțiunea ar fi apărut de la sistemul de alimentare. Ulterior au fost chemați specialiștii din Turcia să constate problema tehnică, pentru că, așa cum probabil se înețelege, la noi în țară nu exista un service autorizat de turci pentru astfel de situații.
Cu această ocazie, rețelele de socializare au fost invadate de imagini ale noului “ISUZU” tractat pe străzile Iașului, iar consilierul local PNL Răzvan Timofticiuc a postat chiar un filmuleț de la evenimente, comentând următoarele:
„Am spus şi atunci când a fost contractat creditul, o spun şi acum: când vom fi terminat de plătit creditul (23 milioane de euro cu tot cu dobânzi), în 2027, se va fi terminat şi durata de viaţă a autobuzelor… De asta trebuiau accesate fonduri europene pentru achiziţia de autobuze noi, electrice.“
Iași și la Constanța, autobuze turcești identice, „ISUZU” pe motorină
Mândru nevoie mare, primarul Decebal Făgădău a semnat și el contractul pentru „ISUZU Citiport” diesel în urmă cu doar 8 zile, anunțând că autobuzele urmează să le primim undeva la începutul anului 2019. Termenul de livrare de 7-8 luni este de înțeles, în condițiile în care, fabrica ISUZU din Turcia are deja mai multe comenzi de onorat, capacitățile sale de producție fiind puse probabil la grea încercare.
Cum naiba s-au potrivit atât de bine toate aceste evenimente este greu de înțeles, dar poate vor reuși să ne lămurească într-o zi organele abilitate.
Licitația pentru autobuze: 17 participanți la Iași, și doar 4 la Constanța
Cert este că, la Iași, au participat la licitație 17 producători de autobuze, în timp ce, câteva luni mai târziu, la Constanța doar 3 firme din domeniu s-au mai prezentat.
După isparva de la Iași, pe semne că semnalul se probapgase deja în piață, motiv pentru care la licitație “internațională” lansată de RATC s-au mai prezentat doar patru producători, doi din Turcia (Karsan și Isuzu) și doi din Germania (Mercedes Benz și MAN).
Așa se face că, în Februarie 2018, primarul Constanței anunța că “licitaţia este pe ultima sută de metri” și urmează să aleagă între „ISUZU” şi nemţii de la „MERCEDES”. Așa cum știm deja, într-un final a fost declarată câștigătoare, ca și la Iași, compania „ISUZU” din Turcia, contractul pentru cele 104 autobuze Euro 6 fiind semnat oficial pe 13 Iulie 2018.
Și aici ca și la Iași, semnarea cotractului s-a făcut în prezența reprezentanților BERD pentru România, alături de ambasadorul turc, Excelenta Sa Osman Koray Ertas și Consulului General al Republicii Turcia la Constanța, domnul Uygar Mustafa Sertel.
București, credit, autobuze turcești, tot Euro 6 Diesel…
În timp ce Iașul și Constanța au ales să achiziționeze fix același tip de autobuz, de la exact același producător din Turcia, municipiul București cumpără alte 400 de unități tot de la turci.
Astfel, pe data de 5 Iunie 2018, primarul capitalei, Gabriela Firea, şi managerul general al OTOKAR Otomotiv ve Savunma Sanayi, Serdar Gorguc, au semnat un contract pentru 400 de autobuze destinate Bucureștiului.
Așa cum probabil ați ghicit deja, autobuze marca OTOKAR au motorizare DIESEL Euro 6, iar principalul atu pe care Municipalitatea București zice că l-a obținut ar fi garanția de opt ani. Partea turcă n-a anunțat până la acest moment care este consumul oficial al autobuzelor „OTOKAR”, însă este de așteptat ca acesta să se ridice la peste 31-32l/100 km.
Bucureștiul și scrisoarea de 100 de milioane de la BERD
La București, lucrurile au fost și mai confuze. Dacă în prima fază primarul Gabriela Firea anunțase că intenționează să achiziționeze doar 400 de autobuze, ulterior s-a răzgândit, vorbind despre încă 200 de unități.
Această ultima șarjă de 200 de autobuze, care nu intrase în planurile inițiale, a fost pusă pe tapet la finalul lunii Octombrie 2017. Atunci, brusc și ca prin minune, la primăria București a apărut BERD-ul care s-a oferit să asigure un credit de 100 milioane de Euro, evident tot pentru autobuze diesel :
„Chiar astazi am primit scrisoarea din partea BERD, care ne garanteaza posibilitatea incheierii unui acord de 100 de milioane de euro, noi asiguram partea de cofinantare. Din aceasta suma vom achizitiona 200 de autobuze urbane Euro 6, in plus fata de cele 400 de autobuze urbane Euro 6 care sunt in licitatia clasica deja si veche de un an si ceva ” declara Marţi, 24 octombrie 2017, primarul Gabriela Firea.
Bucureștiul cumpără tot autobuze turcești, românii și polonezii eliminați
Licitația pentru primele 400 de autobuze a fost lansată în Februarie 2016. La scurt timp, procedura a fost contestată însă de către producătorul român de autobuze BMC Truck & Bus din Ilfov.
Supărați că nici măcar la testare n-au avut succes, cei de la BMC Truck & Bus au explicat public faptul că, datorită modului de concepere a caietul de sarcini, firma lor a fost eliminată de la licitație. Așa cum a declara Silvia Colacea, directorul executiv al BMC Truck & Bus, dacă Primăria Capitalei ar fi achiziționat autobuze produse la Iflov se economiseau 10 milioane de Euro (un autobuz românesc e cu circa 30.000 – 40.000 de euro mai ieftin decât unul din import).
Cu toate acestea, românii nu se puteau încadra, deoarece, Primăria Capitalei stabilise că vrea să achiziționeze 3 modele diferite dar obligatoriu de la un singur producător (320 unități de 12m, 50 unități de 10m și 30 unități de 18m). Gândit astfel, caietul de sarcini a scos pe tușă concurența turcilor, adică pe români și polonezi.
Pe lângă BMC Truck & Bus (BMC) și polonezii de la Solaris Bus & Coach au contestat licitația, dar în final, contestațiile lor au fost respinse, iar Primăria Municipiului București a semnat achiziția cu turcii de la Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi A.Ş.
La Sibiu, au fost două licitații. Ați ghicit, ISUZU a câștigat!
Cele două licitații organizate la Sibiu au avut finanțări diferite, însă caietele de sarcini au fost identice. S-a arugumentat, ca și la București, necesitatea achiziționării de la un singur producător pentru o mai bună administrare a parcului regiei de transport.
Prima licitație a avut loc la finalul lui 2017 și a fost organizată de primărie iar următoarea, de anul acesta, susținută direct de TURSIB, compania de transport local.
Ca și la Iași, Constanța, Brașov și București, licitația organizată de TURSIB s-a făcut sub auspiciile unui contract BERD. Și, ce să vezi? Și la Sibiu a căștigat tot firma „ISUZU” din Turcia, și nu doar la una, ci la ambele licitații. Astfel, în acest moment, municipiul Sibiu așteaptă livrările de „ISUZU Citiport”, aceeași marcă de Euro 6 cumpărată și de municipiul Constanța.
România face parte din Constituenta BERD condusă de Turcia!
Așa cum ne informează chiar site-ul Ministerului Afacerilro Externe, țara noastră este membră a BERD încă din 1991. La nivel oficial, BERD are ca scop acordarea de împrumuturi fostelor state comuniste, și în mod special sectorului privat din această regiune.
Din practică, putem observa însă că BERD-ul se orientează mai mult spre companiile de stat, regiile autoname sau societățile deținute de către municipalități, chestiue absolut bizară într-o țară atât de “transparentă” cu achizițiile cum este România.
Dar poate cel mai interesant element, în economia materialului prezentat, este legat de structura organizatorică a BERD-ului. Așa cum aflăm de la MAE, țara noastră face parte din Constituenta condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaijan şi Kyrgyzstan.
Acesta să fie oare motivul pentru care toate licitațiile, din ultimii doi ani, organizate de primăriile din țara noastră în vederea achiziționării de autobuze sunt câștigate de producători din Turcia?!
Oare faptul că, în 2016, și capitala statului Azerbaijan a cumpărat tot autobuze „ISUZU Citiport” reprezintă tot o coincidență? Uimitor, chiar anul acesta, pe 12 Iulie, Khaliq Faiqoglu LLC, compania de transport public din Baku, a primit 6 million de Euro, tot bani de la BERD. Probabil este deja inutil să mai precizăm că și această “licitație” a fost câștigată tot de „ISUZU” din Turcia.
BERD investește miliarde în resurse poluante nesustenabile!
În anul 2016, urmărind activitățile BERD, o organizație non-guvernamentală din Praga, a ajuns la concluzia că această bancă prin modul în care înțelege să investesacă nu face altceva decât să crească dependeța statelor partenere de resursele naturale nesustenabile.
Experții “CEE Bankwatch Network” din Praga raportau în 2016 că politica BERD-ul a facilitat corupția și a subminat democrația prin modul în care a înțeles să-și orienteze capacitățile sale financiare. Era dat ca exemplu Azerbaidjanul, care a beneficiat de finanțare BERD pentru exploatarea gazelor naturale și câmpurilor petroliere. În total, 44% din investițiile BERD în această țară au fost direcționate spre proiecte energetice, adică peste 1,5 miliarde de dolari cheltuite pe resurse naturale nesustenabile începând din 1997.
Un alt exemplu oferit de cei de la “CEE Bankwatch Network” sunt cele 13 mine de cărbune din Mongolia, care au primit deasemenea finanțare de la BERD începând cu anul 2006, inclusiv un împrumut sindicalizat în valoare de 1,2 miliarde de dolari.
Se pare că și România se alătură acestei strategii de investiții a BERD-ului, despre care putem spune că este cel puțin discutabilă. Oare vor să ne împingă pe un drum fără întoarcere, și astfel să câștige doar unii supremația și controlul asupra noilor resurse regenerabile la nivel mondial?
