Sistemul medical românesc se află, din nou, în centrul dezbaterii publice, după o serie de tragedii care au zguduit întreaga țară. Vieți pierdute la București, la Constanța sau în alte orașe au stârnit mii de reacții, acuzații și emoții puternice. În mijlocul acestui haos, medicul neurolog Dr. Adrian Barbu, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Constanța, transmite un mesaj lucid și dur: problema nu este doar la medici sau la pacienți, ci în modul în care, timp de ani de zile, medicina a fost reambalată și vândută ca un produs de lux.
„Goana după imagine a schimbat modul în care oamenii înțeleg medicina”
Dr. Barbu atrage atenția că, de mai bine de 10-15 ani, mediul medical privat a construit o adevărată industrie a imaginii, alimentată de sumele uriașe din sănătate — peste 15 miliarde de euro doar bugetul FNUASS în acest an.
Clinici strălucitoare, recepții luxoase, asistente „ca în reviste”, mirosuri ambientale scumpe, decoruri premium, muzică atent aleasă — toate acestea, spune medicul, fac parte dintr-o strategie agresivă de marketing care a remodelat psihologic așteptările pacienților.
„Această fugă după imagine a dus la structurarea unor campanii de promovare fundamentate pe analiza psihologica atentă și livrarea unor mesaje subconștiente care, prin materialele prezentate, nu doar îndrumă pacienții într-o anumită direcție, dar schimbă conceptual modul în care posibilii pacienți percep actul medical.
A fost un lung șir de campanii de promovare care au schimbat drastic așteptările oamenilor față de ceea ce ar trebui sa fie medicina.
Am asistat la inducerea în mentalul colectiv că serviciul medical trebuie sa fie luxos, cu recepționere alese din baza de date a revistei Vogue, cu muzică ambientală atent selectată pentru sălile de așteptare, parfumuri scumpe in difuzoarele de arome, materiale premium in receptie, statuete și picturi în clinică, act medical prietenos și , mai ales, posibilitatea pacientului de a alege absolut orice. Toate acestea au fost duse în extrem.”
Această schimbare culturală, profundă și constant întreținută, a alterat percepția publicului despre ce înseamnă cu adevărat medicina.
„Oamenii aleg după criterii superficiale. Și de aici pornesc tragediile.”
Medicul explică faptul că mulți pacienți resping opiniile medicale ferme, deoarece contravin unei imagini confortabile, frumos ambalate. În loc să se bazeze pe competența medicului, aleg pe baza atmosferei din clinică, a promisiunilor, a zâmbetelor și a „experienței”.
„A fost , practic, nu doar o publicitate agresivă, ci și un proces de educare, mai mult sau mai puțin voluntară, a unei generații.
Motiv pentru care, la acest moment, avem un segment de populație care înțelege ușor greșit conceptul de medicină și își ghidează alegerile după criterii mai puțin importante.
De aici apar tragediile. Pacienții ajung sa își aleagă modul în care nasc, modul în care vor fi operați, ce medicamente să primească, cum să facă o extracție dentară copilului. Daca medicul expune o poziție fermă, corectă medical, dar care contravine așteptărilor pacientului, acesta se consideră nedreptățit și pleacă. Ba poate mai face și câte o reclamație că nu a fost tratat conform așteptărilor. Și dau fuga acolo unde orice dorință formulată le este îndeplinită pe loc, cu zâmbete largi, într-un mediu atent gandit, unde li se controlează și exploatează fiecare emotie, sub rezerva faptului că sunt puși să semneze că își asumă orice consecință. Și semnează.
Dacă totul iese bine, Instagram, check-in, TikTok, etc….Daca iese rău, presă, poliție, procuratură, corp de control, valuri de ură.
Și totul pleacă de la faptul că alegerile au fost făcute pe criteriile ce le-au fost induse ani de zile de o lume medicală în căutarea succesului. Aceeași lume medicală care acum este profund întristată de faptul că pacienții au devenit extrem de vehemenți la adresa actului și, mai ales, personalului medical.
Soluția este o schimbare profundă de paradigmă in ceea ce privește promovarea ideii de medicină. Avem nevoie de o societate cu adevărat educată medical. Care sa își cunoască adevăratele drepturi, să aibă idee despre ceea ce înseamnă un mod real livrarea unui act medical de calitate, să înțeleagă că uneori medicina doare pe moment, este frecvent neprietenoasă, dar la final toată lumea pleacă bine acasă și vom avea momente instagramabile pentru tot restul vieții, nu doar mâine.”
Dacă lucrurile merg bine — apar poze pe Instagram, TikTok, check-in-uri.
Dacă ies prost — apar televiziunile, procurorii, urletele publice, valuri de ură.”
„Chiar noi, medicii, am creat această generație cu așteptări false.”
Dr. Barbu recunoaște că fenomenul nu este întâmplător: a fost alimentat chiar de lumea medicală, în dorința de succes și profit.
„Aceeași lume medicală care acum este întristată de vehemența pacienților este cea care ani de zile a educat publicul să vadă medicina altfel decât este.”
„Avem nevoie de o societate educată medical. Medicina nu e lux. Uneori doare. Dar salvează vieți.”
Neurologul face un apel categoric pentru o schimbare de paradigmă:
- Medicina reală nu este mereu prietenoasă.
- Uneori doare, incomodează, sperie.
- Dar scopul ei este ca toți să plece acasă sănătoși.
În final, medicul spune clar:
„Soluția este o schimbare profundă de paradigmă in ceea ce privește promovarea ideii de medicină. Avem nevoie de o societate cu adevărat educată medical. Care sa își cunoască adevăratele drepturi, să aibă idee despre ceea ce înseamnă în mod real livrarea unui act medical de calitate, să înțeleagă că uneori medicina doare pe moment, este frecvent neprietenoasă, dar la final toată lumea pleacă bine acasă și vom avea momente instagramabile pentru tot restul vieții, nu doar mâine.”
