Deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin a minţit cu neruşinare, într-o declaraţie publică, referitor la modul în care firma Polaris M Holding SRL, pe care o controlează alături de familia sa, a ajuns să deţină o parte importantă din piaţa de salubrizare din România.
“Am ajuns să fim printre primele firme de salubrizare din România, pentru că am câştigat licitaţii. Nu am avut nici o încredinţare directă. Acum avem exclusivitate în strângerea şi depozitarea gunoiului pentru aproximativ un milion cinci sute de mii de persoane. Avem o echipă de manageri foarte bună care ştie cum să administreze afacerea. Nu cred că relaţiile de prietenie, cu Mazăre sau cu altcineva au contat. Astea sunt simple speculaţii” – a declarat Eduard Martin citat de cotidianul România Liberă, în ediţia din 25 septembrie a.c., în cadrul unui articol care dezvăluie faptul că deputatul este iniţiator al unui proiect de lege care aduce noi reglementări în domeniul salubrizării, cu avantaje inclusiv pentru firma sa.
Contrar celor declarate, cel puţin o situaţie atestă fără putinţă de tăgadă că Martin minte cu neruşinare şi că firma sa a dobândit contracte fără licitaţie publică.
Cum a devenit Polaris operator de salubrizare la Mangalia
În anul 2008, la scurt timp după ce Primăria Mangalia a fost câştigată de PSD-istul Claudiu Tusac, serviciul de salubrizare a acestei localităţi a fost predat firmei Polaris M Holding SRL, fără nicio licitaţie publică. La acel moment, salubrizarea era realizată de firma Uranus SA, în baza unui contract de delegare a gestiunii prin concesionare semnat cu primăria localităţii. Îndată după instalarea în funcţie, Tusac a refuzat, în mod abuziv, să mai achite facturile curente emise de Uranus SA.
Rămasă fără lichidităţi şi adusă în pragul falimentului, firma a suspendat activităţile de colectare a gunoaielor, astfel că, la deschiderea anului şcolar 2008-2009, Mangalia puţea insuportabil, de la un capăt la celălalt.
Un ajutor nesperat a venit de la firma Polaris M Holding SRL, care a început, chiar din 16 septembrie 2008, să spele străzile oraşului şi să ridice gunoaiele, fără a avea niciun fel de contract cu Primăria. Două zile mai târziu, pe 18 septembrie 2008, Primăria Mangaliei a emis şi o adresă oficială către firma lui Eduard Martin, pe care a intitulat-o „comandă fermă”, prin care a invitat această firmă fără contract să presteze serviciile care erau concesionate exclusiv firmei Uranus. După încă o zi, pe 19 septembrie, Tusac a înaintat firmei Uranus o adresă în care o anunţa că i-a reziliat contractul, fără să precizeze cu ce drept. În ultima zi din septembrie 2008, Tusac a convocat Consiliul Local Mangalia, cerând acestui for deliberativ să-i aprobe rezilierea contractului de concesiune al firmei Uranus. Legea spunea că doar Consiliul local are prerogative de a aproba sau denunţa contractele de salubrizare, iar nu primarii de capul lor. Consilierii au respins proiectul. În faţa acestei opoziţii greu de clintit, PSD-ul a reuşit, totuşi, să-şi bage contractual firma de salubrizare în Mangalia, fără aprobarea Consiliului şi fără nicio licitaţie. Astfel, pe 13 noiembrie 2008, în schimbul plăţii sumelor restante, Uranus SA a acceptat să încheie o convenţie tripartită, alăpturi de primarul Mangaliei şi de Polaris M Holding SRL, denumită „act de novaţie”, prin care a renunţat la beneficiul contractului de concesiune în favoarea firmei lui Martin.
Acea înţelegere tripartită este profund ilegală, având în vedere că potrivit Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, art. 12: „Contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare se atribuie numai pe baza hotărârii privind stabilirea procedurii de delegare a gestiunii, adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară”.
Autorităţile deliberative, adică tocmai consiliul local care se opusese! După aducerea ilegală a firmei Polaris în Mangalia, bugetul de salubrizare a fost majorat de la 25 la 49 de miliarde de lei vechi. Tarifele unitare au fost menţinute la nivelul iniţial, însă firma deputatului Martin ajunsese să-şi dubleze volumul de lucrări prestate.
În 2009, Agenţia Naţională pentru Reglementare şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice l-a amendat pe Tusac cu 70.000 de lei pentru că a încredinţat servicul de salubritate în mod direct, fără licitaţie, către Polaris.
Tocmai de aceea spunem că Eduard Martin minte cu neruşinare. Ba, a avut contracte fără licitaţie publică!
