Fabrica de lactate ICIL Dobrogea, deschisă în august 1963, arhitect Elena lotzu

Probabil vă mai amintiți această clădire din sticlă, aflată în trecut la intersecția bulevardelor I.C. Brătianu și 1 Decembrie 1918, căreia toată lumea-i spunea “ICIL” acronimul de la “Întreprinderea pentru Contractarea și Industrializarea Laptelui” Dobrogea.

Era vorba, de fapt, despre fabrica de produse lactate din Constanța, care făcea parte dint-un conglomerat economic numit ICIL.

Proiectată între anii 1960 – 1962, lucrările de construire la această unitate economică au fost efectiv demarate în 1961, împărțite în mai multe faze, fabrica fiind pusă în funcțiune în august 1963.

Construirea acestei fabrici a reprezentat o necesitate la momentul respectiv, deoarece la finalul anilor ’50, regiunea Dobrogea (aici fiind inclus și actualul județ Tulcea) prelucra cantități relativ mici de lapte.

Slab cotați la acest capitol ca regiune, Vasile Vîlcu, prim-secretar al comitetului regional de partid, s-a plâns în cadrul lucrărilor Marii Adunări Naționale de la finalul anului 1961, că “I.C.I.L. Dobrogea nu dispune încă de capacitatea necesară pentru preluarea și prelucrarea cantităților de lapte contractate.”

La încheierea alocuțiunii, primul secretar a ținut însă să asigure conducerea statului că “oamenii muncii din regiunea noastră, conduși de organele și organizațiile de partid, nu-și vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea prevederilor planului de stat și al bugetului pe anul 1962, conștienți că prin aceasta contribuie la întărirea patriei, la desăvîrșirea construirii socialismului […]” după cum reține ziarul Apărarea Patriei Nr. 309 (4771) din 29 decembrie 1961.

Fabrica de produse lactate din Constanța, 1964
Fabrica de produse lactate din Constanța (ICIL), 1964

Fiind în joc soarta socialismului, ba chiar a țării, Institutul de Proiectări în Industria Alimentară (I.P.I.A.) primise deja dispoziție să finalizeze urgent proiectarea noii fabrici de produse lactate, ce urma să fie ridicată la Constanța.

Proiectul a fost realizat de arhitect Elena lotzu, împreună cu un colectiv de la I.P.I.A., alcătuit din următorii: inginer constructor, specializarea rezistență – Ivonne Mihăilescu, inginer tehnologie – Victor Argeșiu și inginer Alexandru Manu – în calitate de șef de proiect.

Era o echipă cu multă experiență în arhitectura industrială, de numele căreia se leagă și proiectarea fabricilor de prelucrarea laptelui din Galați, Timișoara și București.

Tehnologia constructivă

A fost ales un teren aflat în partea de Vest a orașului, zonă în care, la acel moment, se găseau doar câteva case, viitorul bulevard Lăpușneanu fiind de asemenea în construcție.

Pentru buna desfăşurare a fluxului tehnologic, acolo au fost ridicate mai multe corpuri de clădire, lipite unul de celălalt, necesare spațiilor de producție și spațiilor auxiliare (sala mașinilor frigorifice, ateliere, casă-poartă, platformă auto) iar pentru administrativ (birouri) s-a amenajat o construcție care exista deja în perimetrul respectiv.  

Fabrica de produse lactate din Constanța (ICIL), 1964
Fabrica de produse lactate din Constanța (ICIL), 1964

Gabaritul ridicat al utilajelor și asigurarea circulației pentru deservirea acestora în bune condiții, au constituit principalele provocări pentru echipa de proiectare.

S-a optat pentru o structură cu tramă modulară, corpul principal de fabricație având trama de 6m x 9m, urmat de un volum supraînălțat, pentru zona utilajelor, de 6m x 18m cu o înălțime de 7,20m.

Prin soluția constructivă adoptată, echipa de proiectare a reușit obținerea unei iluminări și ventilări naturale, care să optimizeze costurile cu energia, în structura clădirii fiind încorporată și o instalație de încălzire cu aer cald.

Nu în ultimul rând s-a avut în vedere respectarea condițiilor de igienă impuse proceselor tehnologice din industria prelucrării laptelui, unele dintre cele mai stricte din sectorul producției alimentare.

Soluția învelitorii curbate

Structura de rezistență pentru volumul central a fost concepută din stâlpi din beton armat, monolit, și învelitori subțiri, cu secțiune variabilă, realizată din doi conoizi de 18m x 6m, cu directoare cicloidă scurtată.

Fabrica de produse lactate din Constanța (ICIL), 1963
Fabrica de produse lactate din Constanța (ICIL), 1963

Datorită variației secțiunii învelitorii s-au putut realiza, prin montarea unor plăci prefabricate în doliile conoizilor, canale de ventilație cu secțiuni variabile, alimentate cu aer cald prin canale verticale adiacente stâlpilor centrali.

Totodată, prin montarea în pantă a plăcilor prefabricate s-a obținut scurgerea exterioară a apelor pluviale (soluție simplă și eficientă).

Utilizarea învelitorii curbate la nivelul acoperișului are multiple avantaje, fiind cunoscut în arhitectură că forma curbată, realizată fără discontinuități, creează un aspect plastic plăcut, asigurând totodată o lumină uniformă datorită reflecției razelor pe suprafețe curbe.

Această rezolvare plastică nu reprezenta o noutate, aceeași soluție fiind aplicată cu doi ani înainte la Fabrica de produse lactate București, lesne de observat în imaginea de mai jos.

Fabrica de produse lactate din București, 1961
Fabrica de produse lactate din București, foto: Arhitectura, 1961

Integrarea urbană a noii fabrici

La finalizarea lucrărilor, suprafața alocată fabricii a fost ocupată în proporție de doar 40%, cu construcții, drumuri și platforme de acces, diferența de 60% fiind rezervată spațiilor verzi:

“Preocuparea principală în soluţionarea arhitecturală a acestui ansamblu a fost o cât mai judicioasă rezolvare a planului de situație, a volumelor și a nivelurilor fiecărui corp de clădire în parte.

S-a urmărit exprimarea cât mai sinceră a soluțiilor de rezistență, alese în funcție de necesitățile constructive, tehnologice și igienice, totuși subordonată cerințelor de arhitectură” a consemnat arhitect Elena lotzu, în Arhitectura nr. 2 din 1 Martie 1964.

Rezultatul a fost că, fără să se facă apel la elemente decorative străine de structură şi numai printr-o proporţionare a părţilor componente, o atentă detaliere a tuturor elementelor constructive şi folosirea corectă a culorilor şi materialelor de finisare, s-a obţinut un efect plastic deosebit.

Productivitatea

Inaugurarea fabricii a fost anunțată printr-un articol publicat pe prima pagină a cotidianului Dobrogea Nouă, Nr. 4987 din 20 august 1963, unitatea fiind deschisă special înaintea zilei de 23 august, dată la care se punctau anual realizările comitetelor regionale ale partidului.

Fabrica de Lactate Constanța - 1963, Dobrogea Nouă
Fabrica de Lactate Constanța – foto: Dobrogea Nouă, 1963

Așa cum se obișnuia, deși nu funcționa încă la întreaga capacitate proiectată, unitatea anunța deja, la finalul lunii august, depășiri semnificative ale planului de producție, mai mulți angajați fiind afișați cu nume și prenume pe “panoul de onoare” al fabricii:

„În cinstea zilei de 23 august, colectivul de la I. C. I. L. a depășit toate cifrele înscrise în planul anual și în angajamentele luate în cinstea măreței sărbători.

Comunistul Rîmbu Ion, maistrul untar Mărgărit Constantin, utemista Băltărete Victoria, muncitoarele Dobre Floarea, Beznea Elena și Istrate Nastasia sunt câteva din numele trecute în panoul de onoare, și care reprezintă cu cinste întregul colectiv al Fabricii de produse lactate, care și-a îndeplinit și depășit angajamentele luate în cinstea măreței sărbători a poporului nostru” nota ziarul Dobrogea Nouă.

Din primele informații date publicității, imediat după inaugurare, fabrica de la Constanța putea procesa 107.000 litri de lapte în 24 de ore, din care rezultau 33.000 litri de lapte de consum, 25.000 kg de iaurt, 2700 kg brânză grasă, 1000 kg unt, 2000 kg smântână pentru consum, 10.000 litri de lapte bătut și acidofil și 3000 kg de înghețată.

În imaginea de mai jos se poate observa fabrica de produse lactate, bulevardul și autobuzul nr. 6 care făcea legătura între Tomis Nord și noua Gară (inaugurată pe 15 mai 1960).

Fabrica de produse lactate din Constanța și bulevardul, 1964-1965
Fabrica de produse lactate din Constanța și bulevardul, 1964-1965
spot_img
Dragos Ionescu
Dragos Ionescu
În fiecare lucru pe care-l facem, materializăm frânturi din energia care ne-a întruchipat. Un simplu punct pe o coală albă de hârtie este amprenta noastră asupra Universului, și o dovadă incontestabilă a veșniciei. Nu este metafizică, ci teoria relativității. Atenție deci unde punem punctul. În lumea noastră, un punct poate fi o singularitate sau infinit deopotrivă, în funcție de modul în care este tratat. Punctul trebuie tratat cu discernământ, el nu reprezintă finalul ci un nou început. Fără punct, Universul ar înceta să mai existe, deși se trage dintr-un (.)

Abonează-te prin email

Introduceți adresa de email pentru a vă abona la Constanța.info și veți primi notificări prin email atunci când vor fi publicate articole noi.

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Related Articles

57,000FaniÎmi place
7,400AbonațiAbonați-vă

CELE MAI CITITE