Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a fost invitat în cadrul podcastului „Friendly Fire”, realizat de Moise Guran și Vlad Petreanu. Tema principală a discuției a vizat „alegerile, extremismul și viitorul României”, ocazie cu care președintele a oferit mai multe răspunsuri la întrebări aflate zilele acestea pe buzele tuturor, dar a și transmis anumite mesaje.
Întrebat de ce nu a candidat la alegerile prezidențiale organizate pentru luna mai, Ilie Bolojan a oferit un răspuns amplu, subliniind că Palatul Cotroceni este doar unul dintre centrele de putere ale țării, celălalt fiind Palatul Victoria. Astfel, din cauza contextului economic dificil pe care-l traversează România, a ales să nu zdruncine fragilul echilibru al puterilor. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că s-a angajat în fața partenerilor politici de la guvernare să nu candideze, fiind vorba, cel mai probabil, de Marcel Ciolacu și PSD.
„Nu mă gândeam niciodată că voi ajunge președinte interimar”
Bolojan a subliniat că deficitul de 9% reprezintă un risc major pentru țara noastră, context în care România nu mai poate suporta alte șocuri, stabilitatea fiind esențială în această perioadă.
„Stabilitatea este o condiție necesară, dar nu suficientă. Statul nostru are nevoie de restructurare și de reducerea cheltuielilor de funcționare. E nevoie de forță politică pentru a lua aceste măsuri. Nu este suficient doar să administrezi o țară ca România.”
Bolojan a atras atenția asupra încrederii sociale scăzute, afirmând că România are cel mai scăzut nivel din UE la acest capitol. Practic, pornim foarte de jos în încercarea de a reechilibra economia românească. În opinia sa, spectrul politic este fragmentat, iar pentru stabilitate sunt necesare, în acest moment, coaliții de două-trei partide.
România supusă unor lovituri hibride fără precedent
Bolojan a mai explicat cum populismul suveranist a creat o stare de așteptare nerealistă. Oamenii au început să creadă că schimbarea vine peste noapte, odată cu apariția unui lider salvator.
În privința conflictului din Ucraina, Bolojan l-a numit „războiul din estul României”, o agresiune a Rusiei, și a explicat că acest conflict reprezintă o chestiune de securitate națională pentru țara noastră. În plus, în paralel cu războiul deschis, România și alte țări est-europene sunt ținta unui război hibrid:
„A sprijini Ucraina înseamnă a ține războiul departe de granițele noastre. Nu o facem din motive umanitare. Ucraina trebuie să rămână stabilă. Aceasta este o realitate care nu depinde de cine e președinte.”
Bolojan a adăugat că pacea nu va veni curând, întrucât negocierile inițiate de SUA se prezintă destul de dificile:
„Este de nedorit ca Rusia să ajungă la granițele României. Ne-am putea trezi într-o situație de instabilitate internă.”
Nu în ultimul rând, Ilie Bolojan a avertizat asupra tentativelor de divizare a societății românești prin propagandă hibridă, menționând fricile alimentate de narative precum:
„NATO slăbește flancul estic”
„Statele Unite își retrag trupele”
Acestea sporesc neîncrederea în autorități, aversiunea față de UE și duc la fracturarea societății. Bolojan mai susține că experimentele de destabilizare din Moldova sunt ulterior exportate și în România.
„O țară poate fi pusă în genunchi din interior. Azi nu mai e nevoie de tancuri. Trăim o nouă formă de război.”
Reforma serviciilor de informații
Legat de anularea alegerilor din 2024, Bolojan a fost întrebat dacă statul român a fost „îngenuncheat” și dacă serviciile secrete și-au făcut datoria. A răspuns:
„Anul trecut era loc de mai bine. Și în zona serviciilor este nevoie de reforme. Într-un stat, răspunderea este partajată, iar și oamenii din servicii au partea lor de responsabilitate.”
Președintele interimar a criticat faptul că acțiunile ilegale din campania electorală realizate în sprijinul lui Călin Georgescu nu au fost observate de autorități precum ANCOM, AEP sau Biroul Electoral.
„ANCOM ar fi trebuit să acționeze în relație cu rețelele sociale. Din păcate, aceste instituții nu au funcționat coordonat.”
Bolojan a subliniat că nu poate face schimbări importante în prezent, deoarece nu are legitimitatea unui președinte ales. A adăugat, totodatp, că viitorul președinte va avea legimititatea și autoritatea pentru a realiza reformele necesare:
„A claxona în permanență nu ajută la nimic.”
Bolojan a confirmat că în perioada alegerilor au existat interferențe externe, menite să intensifice frica, furia și neîncrederea în rândul populației.
„Serviciile au știut ce se întâmplă, dar nu au avut capacitatea de a răspunde eficient, mai ales că anumite platforme sunt controlate de guverne străine.”
