Ziarul nostru a dat publicității săptămâna trecută un document emis de juristul Universității Maritime din Constanța, care demonstrează, cu legea în dinți, că UMC nu mai are conducere.
În materialul intitulat “UMC a rămas fără Senat. Panait și Ciucur eşuează intenționat această instituție” sunt prezentate, negru pe alb, motivele care au dus la situația dezastruasă în care se află UMC în acest moment.
Pe scurt, Cornel Panait, fostul președinte al Senatului UMC, în complicitate cu rectorul Violeta-Vali Ciucur, au amânat nepermis de mult data alegerilor pentru componența Senatului, depășind cu intenție mandatul legal de patru ani.
Fostul Senat fusese ales pe 11 noiembrie 2019, rezultatul alegerilor de atunci fiind validat, câteva zile mai târziu, prin Decizia A.1 din 19 noiembrie 2019 a Senatului UMC. Chiar primul Articol al Deciziei citate confirmă validarea mandatelor membrilor Senatului, după cum urmează:
“Art.1. Validare rezultate alegeri membri în Consiliul Facultății și membri Senat. Pentru rezultatele alegerilor de la Facultatea de Navigaţie, decanul facultăţii a dat citire Procesului Verbal întocmit de Comisia electorală. S-a supus la vot. S-a aprobat în unanimitate de voturi.”
În dicționarul juridic termenul “validare” reprezintă și este interpretat drept “confirmare, recunoaștere sau consolidare a unui act juridic, astfel încât acesta este apt să producă toate efectele prevăzute de lege.”
În speță, prin Decizia A.1 din 19 noiembrie 2019 se recunoaște și se validează rezultatul alegerilor și implicit existanța Senatului UMC. Este dacă vreți “certificatul de naștere” al unui organism juridic, recunoscut și confirmat printr-o Decizie oficială. Din acel moment se calculează cei 4 ani de mandat.
Aceasta este interpretarea sub semnătură a juristului UMC, prezentată și de noi în materialul aminit anterior. Documentul este opozabil UMC cu toate efectele sale, de la data comunicării, adică din 23 noiembrie 2023. Este data la care, prin serviciul intern de poștă electronică, Decanatul UMC a aflat de la jurist că universitatea nu mai are Senat.
Se remarcă totodată o problemă de procedură, emanată din lipsa unui calendar al alegerilor pe care vechiul Senat să-l fi votat până la data exprirării mandatelor.
Deși alegerile pentru șefii de departamente au fost organizate la UMC, încă din 27 octombrie și validate în ziua următoarea, în mod absolut bizar, actuala conducere tărăgănează alegerile pentru Senat. Și-au propus, în mod aproape conspirat, să organizeze alegeri pentru Senat și Rectorat peste vreo 4-5 luni de zile, undeva în februarie sau martie 2024.
Jurista UMC a demisionat pentru a evita abuzurile lui Panait
Supărat nevoie mare pe faptul că jurista instituție, Roxana-Diana Gurău, și-a permis “neobrăzarea” de a elibera un asemenea document, Cornal Panait i-a cerut acesteia să-și retragă afirmațiile, ba chiar să susțină contrariul.
Evenimentul s-a petrecut în urmă cu două zile, pe 28 noiembrie, în spatele ușilor închise. Cu toate acestea, angajații UMC nu dorm, iar vestea că jurista demisionează la presiunea lui Panait a făcut rapid înconjurul mediului universitar.
Să fie oare vorba de hărțuire și abuz? Dacă Senat nu mai există, în ce calitate se manifestă Cornel Panait pe holurile Universității? În ce calitate solicită diverse?
Am consultat și noi două surse independe și neimplicate în evenimente, care au validat informația. În plus, ni s-a relaltat că juristul instituției, Roxana-Diana Gurău, a dat dovadă de foarte multă demnitate și integritate, refuzând fără să clipească solicitările lui Panait.
Cel mai probabil, aceasta a preferat să demisioneze într-o încercare disperată de a evita conduita retrogradă și abuzivă a actualei conduceri a UMC.
“Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi.”
Citatul de mai sus este extras, punct cu punct, din Legea 167 din 7 august 2020 (CLICK AICI) pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.
Departamentul de zvonistică și avertizare timpurie
După toatea probabilitățile, în Universitatea Maritimă din Constanța funcționează de ani de zile un grup specializat în zvonistică.
De-a lungul timpului, membrii grupului s-au perfecționat în ceea ce fosta Securitate numea “influențare pozitivă.” Mai precis, pentru a proteja interesele actualei conduceri a universității și implicit propriile interese, agenții de ocazie lansează periodic diverse “perle” în scopul influențării cadrelor didactice și a personalului administrativ, cu precădere a persoanelor care dețin ceva putere de decizie.
Conform expresiei „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul” devine lesne de sesizat cine este, mai mereu, beneficiarul zvonurilor lansate la o țigară, la o cafea sau într-o conversația telefonică aparent întămplătoare.
Prin asemenea metode avea să devină de notorietatea și povestea prieteniei de nezdruncinat dintre Cornel Panait și Mihnea Costoiu, rectorul UPB.
Legenda mai spune că prin astfel de personaje s-ar influența mai departe ARACIS și Ministerul Educației. Pe aceeași filiație logică, după mintea unora, eventual și Preafericitul Patriarh ar aprinde o lumânare spre ocrotirea satrapilor de la UMC.
În realitatea, toate fac parte dintr-o schemă de dezinformare instrumentată în interesul actualei conduceri a Universității Maritime din Constanța. Zvonistica rezistă până la proba contrarie.