Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă că ar dori ca toamna electorală să aducă României “un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea”, punctând că acesta va fi “pariul noului deceniu al democraţiei româneşti”.
“Preşedintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câştige. Desigur, preşedintele vine susţinut de un partid sau din partea unui partid. Dar un preşedinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat; asta nu înseamnă însă că preşedintele trebuie să aibă o amnezie ideologică, să uite de valorile şi principiile lui, odată ajuns la Cotroceni. Să ştiţi că Palatul Cotroceni e şi un loc al amneziilor, pentru unii, nu numai al beţiei de putere. Nu poţi face ca preşedinte ceea ce ai promis că nu vei face în campanie. Un prezidenţiabil bun e cel care are conştiinţa clară cu privire la ce nu trebuie să facă şi încrederea nezdruncinată cu privire la ce poate să facă. Un preşedinte bun e cel care are simţul rigorii şi grandorii istoriei, cum îl avea Mitterand, de pildă. Un ingredient de nelipsit în portretul robot al liderului de la Cotroceni trebuie să fie educaţia culturală şi capacitatea de a învăţa, nu trebuie să le ştie pe toate deodată, dar trebuie să vrea să înveţe de la toţi cei din jurul lui”, a declarat Iliescu într-un interviu acordat lui Ionuţ Vulpescu, publicat, duminică, pe site-ul personal al acestuia.
Potrivit Agerpres, fostul şef de stat a mai arătat că viitorul preşedinte ar trebui să aibă “sensibilităţi culturale”, dar şi “priceperea incluziunii sociale”.
“Cred că doar un individ cu sensibilităţi culturale poate înţelege orientarea europeană şi atlantică în continuare, ca un factor identitar al ţării noastre, şi poate propune intern un ecosistem al unităţii în diferenţă, pluripartidist, multicultural. Europa va fi tot mai mult o chestiune de voinţă politică şi preşedintele României trebuie să aibă gustul acestei voinţe. Ce doresc să aducă toamna României? Un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democraţiei româneşti. Sunt foarte multe sloganuri politice şi foarte puţine branduri pentru România. Ca România să fie un loc al performanţei şi proximităţii, un spaţiu social în care oamenii ţin aproape unii cu alţii, preşedintele trebuie să aibă priceperea incluziunii sociale”, a adăugat Ion Iliescu.
Potrivit acestuia, în epoca actuală, cu avântul luat de inteligenţa artificială, o sarcină prezidenţială cu totul aparte va fi de a le educa oamenilor mentalităţile şi de a le cultiva libertăţile.
“Ce îi lipseşte României e şi un preşedinte care să facă din umanism un aliat al său, mai mult decât partidele din opoziţie sau de la putere. A fi reprezentantul oamenilor, educându-le mentalităţile şi cultivându-le libertăţile, aceasta va fi o sarcină prezidenţială cu totul aparte în plină epocă în care oamenii nu mai gândesc deloc sau lasă inteligenţa artificială să se pronunţe pentru ei. Am un mesaj şi pentru oameni: să nu creadă că cei care tac nu fac. România a avut în ultimii ani preşedinţi care fie au făcut microfonie, fie au tăcut. Nu poţi să transmiţi de la Cotroceni ca în serile cu karaoke, constant, pentru că începi să falsezi nişte principii democratice, nici să te ascunzi ca şi când Cotroceni e un spaţiu monahal. Dialogul cu societatea trebuie şi el să aibă, dinspre preşedinte spre oameni, o justă măsură, iar dinspre oameni spre preşedinte, o justă înţelegere”, a mai spus Ion Iliescu.
Fostul Președinte al României, Ion Iliescu, discută în exclusivitate, în dialog cu fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, în partea a doua a unui dialog-eveniment, despre ce a însemnat plecarea de la Cotroceni, acum 20 de ani și care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un Președinte. În premieră, la Avangarda, cu Ionuț Vulpescu, Ion Iliescu explică derapajele ideologice, care fac ca oferta electorală la nivel planetar să fie traversată de confuzii și de scepticismul electoratului că indivizii, nu statul, reprezintă prioritatea politică a agendei publice. Ion Iliescu explică succesul său, când 12 milioane de votanți au ieșit la urne pentru el, într-un timp în care nu existau rețelele de socializare și povestește fiecare campanie prezidențială în care a fost implicat. Președintele Iliescu dezvăluie pagini din jurnalul său de lecturi și motivele pentru care și-a trăit etatea în intimitate în ultimii ani. În dialog cu Ionuț Vulpescu, Ion Iliescu face o evaluare a ce a însemnat aderarea României la NATO, acum că se împlinesc 20 de ani de când țara noastră a devenit un partener strategic al alianței. Aflați reacția inedită a Președintelui Ion Iliescu față de clipurile generate de Inteligența Artificială, care îl arată mai puternic ca oricând, în 2099, și de ce zâmbetul său inconfundabil e un detaliu pe care nici I.A. nu îl putea rata. Un dialog despre rațiunile puterii, valorile democrației, nevoia de cultură în centrul actului de guvernare și discreția unei vieți a senioratului politic după retragerea din spațiul public, în exclusivitate, la Avangarda, cu Ionuț Vulpescu. Partea a doua a unui dialog istoric; mărturia unui Președinte:
“Am trăit atât de multe experiențe-limită în toți acești ani de viață, că nu mai am frici. Mi-am permis forme de scepticism, mi-am îngăduit îndoieli, mi-am permis unele forme de altruism, dar nu am avut frici. Din două motive: nu am avut nimic de ascuns, am trăit mereu la vedere, la suprafață, transparent, și nu am datorii față de istoria din care am făcut parte. Istoria are bunul obicei de a nu lucra în regim de breaking news. Și, mai devreme sau mai târziu, așază pe fiecare la locul său. Și, cu cât înaintezi în vârstă, înțelegi că frica e un nume pentru lipsa de înțelepciune. Nu sunt un vulnerabil, dar asta nu m-a făcut mai puțin om.”
