Pe data de 18 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ordinul 991 din 19 mai 2020 emis de fostul ministru al transporturilor, Lucian Bode, este legal și perfect valabil. Ce înseamnă acest lucru? Că serviciile de pilotaj au fost renaționalizate, începând cu 1 ianuarie 2021.
Astfel, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, ministerul transporturilor a decis ca serviciile de pilotaj maritim să fie realizate de către administrațiile portuare, prin organizarea “corpului propriu de piloți.”
Până la apariția acestui ordin, pilotajul era realizat de către firme private, care primeau de la administrațiile portuare, în baza unor contracte de concesiune licitate periodic, dreptul de a asigura pilotarea navelor la intrarea și ieșirea din porturi.
Primii și singurii care au salutat public decizia naționalizării au fost chiar susținătorii acesteia, adică membrii asociației operatorilor portuari “Constanta Port Business Association.”
Astfel, reprezentanții patronatului portuar au transmis printr-un comunicat că “excluderea concurenței, reprezintă un prim pas […] în ceea ce privește conceptul de siguranță în jurul căruia trebuie construit un serviciu public de siguranță.”
Pe lângă faptul că formularea este aproape lipsită de noimă, se observă cum asociația operatorilor pare foarte preocupată de “siguranța navigației.” Totuși, întregul construct logic reprezintă o tentiativă de manipulare, deoarece comunicatul operatorilor uită să precizeze că, la stat sau la privat, cu sau fără concurență, pilotajul este realizat în continuare de aceiași piloți ca și până acum.
Singura schimbare concretă prin punerea în aplicare a Ordinului 991 din 19 mai 2020 o reprezintă scăderea tarifelor la serviciile de pilotaj, prin eliminarea profitului din schema economică. Adică, începând cu 1 ianuarie 2021 piloții sunt angajați ai statului și nu ai firmelor private, chiar dacă în proporție de 70% sunt fix aceiași piloți. Deci cum s-a îmbunătățit siguranța navigației?
Se poate spune că prin această mutare s-a urmărit doar micșorarea costurilor de operare în porturile românești, în beneficiul evident al armatorilor și operatorilor, prin subvenționarea de către stat a serviciilor de pilotaj.
Și uite așa au ajuns cetățenii din Cluj, sau cei de la Arad, să plătească pentru ca serviciile de pilotaj să fie mai ieftine. Situația este comparabilă cu subvenționarea metroului din București, utilizat în proporție de 80% de locuitorii capitalei, dar pentru care plătește o țară întreagă.
Agenții de influență plasați lângă ministrul Bode
Povestea începe cu inginerul electromecanic Lucian Bode, plasat de Orban în poziția de ministru al transporturilor în noiembrie 2019, fără a avea cunoștințe despre domeniul maritim. În schimb, Bode a primit de la colegii liberali doi specialiști care să-l sprijine în problemele legate de marină: pe Mircea Nicu Toader de la Galați, pe post de consilier personal, și pe Alexandru Octavian Hagiiani în poziția de secretar de stat.
Ca o mică paranteză, din perspectivă politică, Galațiul a propulsat doi oameni importanți pe partea de transporturi. Primul este Mircea Nicu Toader, fost director al Navrom Galați, lansat din zona partidului democrat sub Traian Băsescu, iar al doilea este Victor Paul Dobre din zona liberală.
Ei bine, în anul de grație 2020, nu s-a găsit unul mai crud și competent pentru a-l consilia pe ministrul transporturilor decât nea Nicu Toader, la cele 72 de primăveri împlinite. Și ca un făcut, n-a trecut bine anul pandemiei 2020, că în martie 2021 și-a făcut apariția la Constanța și Victor Paul Dobre, la cei 69 de anișori ai săi, pe postul de consilier al președintelui CJ Constanța, Mihai Lupu. Coincidență sau ce?
Cât despre secretarul de stat Alexandru Octavian Hagiiani, aproape că nici nu mai merită amintit. Publicația noastră a scris despre implicarea acestui personaj, venit chipurile din zona privată, în diverse afaceri cu iz penal, prezentate amănunțit în materialul nostru intitulat “Secretarul de stat Hagiiani, bomba cu ceas de la Ministerul Transporturilor”
Acestea fiind datele conjuncturii, în martie 2020, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică proiectul Ordinului Nr. 991 pentru “stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.”
O lună mai târziu, în plină pandemie, ministerul a organizat o videoconferință, chipurile pentru a da ocazia părților implicate să-și expună punctele de vedere.
La dezbaterea cu pricina, din partea Ministerului Transporturilor au participat secretarul de stat Octavian Hagiiani, consilierul ministrului Mircea Nicu Toader, directorul direcției transport naval din minister Gabriela Murgeanu, și Carmen Bucur și Cristina Coruț de la Consiliul Concurenței.
Din parte companiilor de pilotaj și a organizațiilor operatorilor portuari au participat Asociația piloților maritimi independenți „Tomis” reprezentantă de avocatul Alper Ramazan, Asociația piloților maritimi „Euxin Pilot” reprezentată de pilotul Sergiu Floca care este și președintele asociației și Constanța Port Business Association reprezentată de avocatul Lucian Danilescu și consultantul Ștefan Muntoiu.
“Ati inițiat NOAPTEA CA HOȚII un proiect de act normativ fără să respectați termenele legale, fără să faceți anunțul în mass-media, fără să informați asociațiile profesionale, în speranța că va trece neobservat” a reproșat Ioan Claudiu Dobre de la Asociația Trident
De cealaltă parte, operatorii portuari, prin Constanța Port Business Association (CPBA) au adus din nou în discuție problema banilor, afirmând că serviciile de pilotaj sunt prea scumpe și total nesigure:
“Vă putem spune că datorită afilierii existente în portul Constanţa între pilotaj şi remorcaj, datorită lipsei de responsabilitate din portul Constanţa, care se întâmplă datorită faptului că nu se ştie în cazul în care se întâmplă un incident cărui factor să se adreseze armatorii şi proprietarii mărfii… Din aceste cazuri cota serviciului de siguranţă ca şi tarif este considerabil mare, aproape dublu faţă de celelalte porturi cu care ne putem compara” a explicat Ștefan Muntoiu din partea CPBA.
Mircea Toader, pe atunci consilier al ministrului Bode, a întârit punctul de vedere al operatorilor portuari afirmând că serviciile de pilotaj trebuie să fie realizate direct de către stat prin administrațiile portuare, și obligatoriu la un cost mic:
“Susţin în primul rând ca această activitate să fie în administrarea totală a Portului Constanţa, deci a Companiei Naţionale Porturile Maritime Constanţa. Fiindcă administraţia răspunde, indiferent cum ar fi, răspunde faţă de un serviciu de siguranţă bine efectuat la un cost mic.”
Liberalii au aplicat filosofia lui Lenin
Și uite așa, de la dezbatere la punerea în aplicare a fost doar un pas, iar pe 19 mai 2020 Ordinul lui Bode a devenit realitate, cu toate efectele și consecințele sale pe linia domeniului maritim și a bugetului de stat.
Practic, din martie și până în mai, în acest scurt interval de trei luni de zile, s-a trecut de la vorbe la fapte, serviciile de pilotaj fiind renaționalizate printr-o simplă semnătură a unui ministru aflat vremelnic în funcție.
Puși în fața faptului împlinit, patronii firmelor de pilotaj au organizat o acțiune spontană de protest, în zile de joi 15 și vineri 16 octombrie 2020, chiar în fața clădirii CN Administrația Porturilor Maritime S.A.
Lăsați cu ochii în soare, din noiembrie 2020 au început să curgă și procesele, firmele de pilotaj și asociațiile profesionale ale piloților solicitând judecătorilor constănțeni anularea Ordinului 991.
Dacă în prima etapă, în decembrie 2020, firmele private de pilotaj au reușit să obțină în instanță suspendare aplicării Ordinului, la șapte luni distanță, în ședința din 17 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de Ministerul Transporturilor, a casat sentința de la Constanța, și astfel Ordinul lui Bode a rămas valabil.
Așa au reușit liberalii să naționalizeze serviciile de pilotaj, printr-o hârtie și un recurs în instanță. Nici Lenin n-ar fi făcut-o mai bine.
Cui servește naționalizarea pilotajului?
De transferul pilotajului din zona privată înapoi sub umbrela statului beneficiază în primul rând “operatorii portuari” sau “chiriașii din port” reuniți sub umbrela organizației patronale Constanța Port Business Association, dar și proprietarii de nave.
Aparent, operatorii speră că odată cu micșorarea costurilor de pilotaj și traficul în Portul Constanța să crească, în ciuda faptului că nu există studii de fezabilitate care să susțină o asemenea ipoteză
Nu întâmplător, pe la conducerea acestei asociații s-au perindat în ultimii ani mai multe personaje cu notoritate și interese în zona privată a domeniului maritim, începând cu Gabriel Valentin Comănescu de la Grup Servicii Petroliere, Corneliu Bogdan Idu, acționar la cel mai mare operator portuar Comvex SA, Alexandru Mircea Mihăilescu acționar majoritar la CN Navrom Galați și Transport Trade Services S.A., Laurențiu Mironescu directorul firmei de remorcaj Coremar, și nu în ultimul rând președintele asociației, inginerul Viorel Panait, acționar și director general la Comvex SA alături de Bogdan Idu și Dan Ion Drăgoi.
Aceștia mai susțin necesitatea înființării unei noi companii de navigație pe banii statului (un fel de Navom 2.0), promulgarea unei legi a pavilionului românesc pentru domeniul maritim la pachet cu avantaje fiscale pentru proprietarii de nave, finanțarea din bani publici a administrațiilor poartuare fără ca acestea să fie supuse guvernanței corporative.
Cu alte cuvinte, își doresc multe „operatorii portuari”, și după cum se poate observa toate trebuie să fie din bani publici.
Se pregătește o nouă privatizare
Dar povestea pilotajului renaționalizat nu se oprește aici. Recent, mai exact în perioada aprilie-mai 2021, aceleași asociații patronale au înaintat Ministerului Transporturilor mai multe propuneri de modificare a Ordonanței Nr. 22 din 29 ianuarie 1999 (republicată) privind administrarea porturilor și a căilor navigabile.
Prin această ultimă manevră se încearcă mutarea pilotajului de la administrațiile portuare înapoi în zona privată, dar nu oricum , ci sub umbrela unei asociații non-profit.
Se propune practic modificarea Art. 50, astfel încât, pilotajul navelor maritime și fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu să fie asigurat de către o “asociație profesională unică, non-profit, constituită potrivit prevederilor legale aplicabile exclusiv din piloți maritimi autorizați să presteze activitate de pilotaj în temeiul normelor legale aplicabile, ai căror membri persoane fizice nu vor face parte din nicio altă entitate juridică.” Interesant?
Cei care vorbesc azi despre binele public și interes național, sunt exact aceia care, timp de treizeci de ani au făcut praf domeniul maritim românesc, începând cu flota comercială, firmele private de shipping din anii ’90, și-n final băncile de stat care au finațat acest important domeniu de activitate. Șocant, dar adevărat.
