Deşi primul criteriu de eligibilitate impus firmelor care accesează fonduri europene este acela de a nu se afla în insolvenţă, o companie aflată exact în această stare, cu administrator judiciar numit de instanţa de falimente, va realiza un proiect de mare anvergură finanţat cu fonduri europene, la Năvodari.
La momentul atribuirii contractului, firma insolventă era trimisă în judecată penală, alături de patronul ei arestat preventiv şi de alte persoane fizice şi juridice, sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de 100 de milioane de euro.
Toate aceste date erau şi sunt publice, însă autoritatea contractantă care supraveghează cheltuirea fondurilor europene cu modernizarea drumului Lumina-Năvodari s-a făcut că plouă.
Şoseaua care trece pe terenurile lui Nicolae Matei
Modernizarea drumului dintre Lumina şi Năvodari a fost pusă pentru prima oară pe agenda publică, în anul 2011. Atunci, s-a încheiat un parteneriat între Oraşul Năvodari şi Consiliul Judeţean Constanţa, în vederea accesării de fonduri europene prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor. Îndată după încheierea parteneriatului, oraşul Năvodari, în calitate de lider, a întocmit proiectul de finanţare europeană „Îmbunătăţirea accesului între E60 şi platforma industrială Năvodari prin modernizarea căii rutiere”, prevăzând o valoare totală a investiţiei de 6.279.070 de euro.
În linii mari, proiectul urmărea lărgirea drumului care face legătura între platforma Petromidia şi şoseaua de centură a Constanţei, punctul de descărcare de la Ovidiu, de la două, la patru benzi de circulaţie, adăugând o pistă pentru bicilişti şi trotuare pentru pietoni. Pe 20 octombrie 2011, prin Hotărârea nr. 308, Consiliul Judeţean Constanţa demara, la propunerea UAT Năvodari, procedura de expropriere a terenurilor aflate pe culoarul aferent investiţiei. În anexa nr. 2 a hotărârii, referitoare la situaţia exproprierilor propuse, la poziţia 7 figura un teren de 1.817 mp, aparţinând „moşt. Izbăşescu Nicolae şi Victoria”. Această formulare ascundea, de fapt, identitatea proprietarului nominal, în speţă chiar a primarului Nicolae Matei.
Căci, potrivit unui articol de presă publicat în anul 2008, Matei ar fi cumpărat de la moştenitorii autorilor mai sus menţionaţi un teren agricol pe care aceştia îl retrocedaseră de la Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari.
Şedinţa Comisiei fusese condusă chiar de Nicolae Matei. Dar calitatea lui Matei de proprietar al ternului avea să fie făcută publică în anexa Dispoziţiei nr. 66/02.03.2012 a preşedintelui CJC, cea care stabilea definitiv suprafeţele expropriate şi cuantumul despăgubirilor. Potrivit acestui act public, Matei a primit în schimbul terenului său care stătea în calea dezvoltării oraşului 10.765,94 de lei. Dată fiind modestia sumei, prezumăm că povestea exproprierii este una absolut secundară… deşi interesantă.
Zece milioane de euro
Pe 21 iunie 2014, Primăria Năvodari a publicat un anunţ de participare la licitaţia pentru atribuirea lucrărilor, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Licitaţia propriu-zisă a avut loc pe 24 noiembrie 2014, atunci când au fost deschise cele trei oferte depuse de antreprenorii interesaţi, care luaseră cunoştinţă de anunţ. În aceeaşi zi a fost declarată câştigătoare asocierea dintre firmele PG Delta Electron SRL Năvodari şi Teloxim Con SRL Bucureşti. Ulterior a fost încheiat contractul de execuţie cu numărul 44.937, în valoare de 37.785.718,37 lei, fără TVA. Cu tot cu TVA şi transferată în valuta uniunii, valoarea lucrărilor ajunge la aproximativ 10 milioane de euro. Cele două companii care au câştigat în consorţiu licitaţia nu sunt chiar necunoscute opiniei publice.
Pocora, prietenul lui Matei
PG Delta Electron SRL apaţine soţilor Elena şi Florin Pocora din Năvodari. În ultimii ani, compania a executat numeroase lucrări atribuite de Primăria Năvodari şi a participat, pe aria aceluiaşi oraş, în calitate de subcontractant, la diverse lucrări atribuite oficial altor companii. Este şi cazul modernizării căii de acces dintre Staţiunea Mamaia şi oraşul Năvodari, cunoscutul şi deocamdată impracticabilul Bulevard Mamaia Nord. În 2012, numele lui Florin Pocora a apărut în cauza penală în care a fost condamnat poliţistul Ionuţ Adrian Priboianu, pentru luare de mită şi trafic de influenţă.
Omul legii ancheta mai multe plângeri referitoare la grave nereguli financiare care s-ar fi petrecut la PG Delta Electron SRL (evaziune fiscală, spălare de bani, încasarea unor plăţi de la Primăria Năvodari fără prestarea lucrărilor etc., situaţii care nu au fost confirmate niciodată de organele de anchetă). La un moment dat, Prioboianu a solicitat 25.000 de euro de la reprezentanţii PG Delta Electron, pentru a muşamaliza ancheta. Turnat la DGA, poliţistul a fost surprins în flagrant de luare de mită, ulterior fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare.
Trebuie să mai spunem că o sumedenie de articole de presă, disponibile pe Internet, atestă o strânsă legătură de interese între Pocora şi primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei (actualmente suspendat din funcţie, fiind arestat preventiv într-un dosar care vizează retrocedări frauduloase şi schimburi păguboase de terenuri; deşi Primăria lui Matei a făcut un schimb de terenuri şi cu firma lui Pocora, calificat de presă drept păgubos pentru oraşul Năvodari, nu s-a produs încă informaţia dacă şi acesta face obiectul dosarului penal în care a fost arestat Matei.).
Firma insolventă a regelui asfaltului, Theodor Berna, şi-a cântăreței Gia
Partenerul lui Pocora în contractul de zece milioane de euro cu Primăria Năvodari este, aşa cum am arătat, firma Teloxim Con SRL Bucureşti. Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerţului, Teloxim aparţine omului de afaceri Theodor Berna (unul din regii asfaltului din România) şi fiicei acestuia, Loredana-Georgia Caldray (fostă cântăreaţă, cu numele de scenă Gia, căsătorită cu un milionar francez).
În fişa informativă de la ORC, ca şi în orice certificat constatator (document care trebuia să fie depus la dosarul de achiziţie de la Primăria Năvodari), la starea firmei Teloxim se menţionează negru pe alb: „trimitere în judecată, insolvenţă, este sub incidenţa Legii 85/2014”. Compania lui Berna fusese chemată în judecată, pe 3 septembrie 2014, în dosarul 29.825/3/2014 al Tribunalului Bucureşti, pentru neplata unor datorii. Două zile mai târziu, mai exact pe 5 septembrie 2014, Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii insovenţiei împotriva companiei rău-platnice, a numit drept administrator judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania şi a blocat toate conturile. Aşadar, compania se afla în plină procedură de insolvenţă la 24 noiembrie 2014, atunci când a fost declarată câştigătoare a licitaţiei organizate de Primăria Năvodari, pentru contractarea lucrărilor finanţate din fonduri europene. Toate informaţiile erau publice, fiind postate pe portalul instanţelor de judecată, însă organizatorii licitaţiei fie au neglijat să verifice, fie au închis ochii în mod culpabil la această neregulă fragrantă.
O evaziune fiscală de 100 de milioane de euro
Dar organizatorii au închis ochii şi asupra faptului că patronul Theordor Berna se afla în arest preventiv, atunci când a câştigat licitaţia de la Năvodari. Berna fusese săltat de procurorii Curţii de Apel Ploieşti în 22 august 2014, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu total de 100 de milioane de euro. Pe 12 noiembrie 2014, Teloxim Con SRL fusese trimisă în judecată, alături de patronul Berna şi de alte persoane fizice şi juridice, în răspunderea faptelor penale mai sus menţionate. Or, şi acest fapt era de notorietate publică. Dar nici el nu a fost luat în considerare de comisia de licitaţie de la Năvodari, cea care a hotărât că cele 10 milioane de euro de la Uniunea Europeană trebuie atribuite către Pocora, prietenul arestatului Matei, şi către Berna, arestatul rege evazionist şi spălător de bani de la asfalt. Ceilalţi doi ofertanţi din licitaţia cu cântec de la Năvodari, neavând norocul să se afle în insolvenţă, în arest preventiv sau în procese penale care nu prevestesc nimic bun, au fost trimişi la plimbare. Deh, ei n-aveau calitatea (penală) de a câştiga licitaţii în oraşul al cărui primar se află după gratii.
