Pe 6 decembrie 2024, ziua în care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor de anul trecut, Nicușor Dan, pe atunci primar general al Capitalei, s-a deplasat la Cluj, unde avea să primească „Premiul ICDE – România Europeană 2024”.
Denumită „Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană”, ICDE este o organizație non-guvernamentală înființată în 2019, fondată și prezidată de Valentin Naumescu, diplomat și profesor de Relații Internaționale la UBB Cluj, împreună cu judecătorul Cristi Danileț, care are, de asemenea, calitatea de fondator.
Cu ocazia înmânării premiului, Valentin Naumescu i-ar fi propus lui Nicușor Dan să candideze la Președinția României, după cum avea să relateze acesta zece zile mai târziu:
„Sunt exact zece zile de când, în timpul vizitei domniei sale la Cluj, pentru primirea Premiului ICDE – România Europeană 2024, i-am propus domnului Nicușor Dan să candideze la Președinția României. I-am făcut această propunere la două ore după ce CCR a anunțat invalidarea alegerilor prezidențiale.
A doua zi, pe 7 decembrie, s-a format spontan, tot la Cluj, Coaliția România Europeană, alcătuită din peste 30 de semnatari – asociații civice și persoane din diferite domenii –, care au preluat ideea și i-au acordat susținere publică pentru această candidatură”, a postat profesorul Naumescu pe pagina sa de socializare, luni, 16 decembrie 2024.
La evenimentul din 6 decembrie, prilejuit de înmânarea premiului lui Nicușor Dan, au mai fost prezenți: Corneliu Bjola – cunoscut profesor de științe politice și diplomație; Rome Stavăr-Vergea – consul onorific al Franței la Constanța și director general al agenției de transporturi maritime CMA CGM Romania; Cristi Danileț – judecător, fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și consultant pentru Consiliul Europei și Uniunea Europeană; Dorin Popescu – fost diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), cu misiuni în Federația Rusă (Moscova), Ucraina (Cernăuți) și Bosnia și Herțegovina (Sarajevo), fost consilier al primarului Constanței, amiralul Vergil Chițac; Eugen Tischler – antreprenor din Cluj, sales manager la compania Perpetuum și membru al Secretariatului Executiv al ICDE; și Adrian Codirlașu – analist financiar, cu o carieră de peste 25 de ani în domeniul bancar, al piețelor financiare și al managementului riscului. Din 2006, Codirlașu deține titlul de „Chartered Financial Analyst (CFA)” și un doctorat în Finanțe Internaționale.
La aceste nume, în siajul organizației se adaugă și alte persoane importante din zona politico-diplomatică românească, precum Anca Dragu – economist al Băncii Naționale a României (1996–2001) și al FMI, devenită în 2023 guvernatorul băncii centrale a Republicii Moldova; sau Raluca Prună – jurist de nivel internațional, fondator și președinte al Transparency International România, fost ministru al Justiției (2015–2017), cea care conduce în prezent Unitatea pentru Combaterea Criminalității Financiare din cadrul Direcției Generale pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA).
Pe cale de consecință, imediat după ce Nicușor Dan a fost ales președinte în urma scrutinului din 18 mai 2025, acesta a lansat, la postul B1 TV, mai multe nume de persoane care ar urma să dețină poziții în noua administrație prezidențială. Astfel, încă din 19 mai, Nicușor Dan i-a menționat pe Valentin Naumescu, Corneliu Bjola și Iulian Fota pentru pozițiile de consilieri în domeniul politicii externe.
Având în vedere orientarea pro-europeană a celor menționați, este de anticipat ce direcție va urma politica externă a României, în perioada imediat următoare.
În acest context poate fi înțeleasă și apropierea tot mai evidentă a țării noastre de Franța, relație despre care fostul președinte Traian Băsescu explica, de curând, că se bazează pe un parteneriat strategic similar celui pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii:
„România are parteneriat strategic cu Statele Unite, dar, în mod egal, are și cu Franța un parteneriat strategic. Eu am semnat și Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 cu președintele Obama, și parteneriatul strategic cu președintele Sarkozy, la București. Deci, noi avem doi parteneri extrem de importanți, amândoi membri ai Consiliului de Securitate. Nu ne poate cere nimeni să abandonăm pe unul dintre ei, iar politica României va trebui să fie consecventă în a susține și menține ambele parteneriate”, a declarat Traian Băsescu pentru Știrile ProTV.
Deși are 73 de ani și o sănătate șubrezită, fostul președinte Băsescu s-a implicat activ în ultimele două campanii electorale: în 2024, de partea Elenei Lasconi, iar în aprilie–mai 2025, pentru susținerea lui Nicușor Dan.
Așa se face că, în „poza victoriei”, i-am regăsit pe europarlamentarul Eugen Tomac – om politic format și sprijinit de Băsescu – și pe Ludovic Orban, președintele partidului „Forța Dreptei”, primul politician care a anticipat, încă din 11 ianuarie, eliminarea lui Călin Georgescu din cursa electorală:
„Nicușor Dan este un candidat care poate să câștige alegerile prezidențiale și ar fi un președinte bun pentru România. A rămas un om modest, un om simplu. E un om corect. Ar putea fi votat de foarte mulți dintre cei care sunt nemulțumiți”, declara, aproape profetic, Ludovic Orban, pe 11 ianuarie 2025, în cadrul podcastului Laborator Politic, realizat de jurnalista Oana Stănciulescu.
Matei Păun, mai mult legendă
Consultantul politic Matei Păun, cetățean german de origine română, educat în SUA, cel acuzat recent de „suveraniști” de legături obscure cu Rusia, a apărut pe firmamentul vieții publice din România în urmă cu mulți ani, mai precis în perioada 2015–2016.
Astfel, la patru zile după încheierea oficială a campaniei electorale din 2016, mai exact, pe 14 decembrie, matematicianul Sergiu Moroianu, care era, la acel moment, soțul lui Clotilde Armand, lansa pe pagina sa de socializare o ipoteză alarmantă.
Supărat din pricina marginalizării soției sale în timpul campaniei, Moroianu s-a năpustit fără avertisment asupra consultantului Ion Matei Păun, care îndeplinise funcția de șef de campanie al USR. Pe scurt, Moroianu l-a acuzat pe Păun de sabotaj, afirmând că acesta nu-și face publice veniturile și sursele de finanțare. Totodată, el a susținut că „Păun este susținut în USR de Roxana Wring, apropiată de ONG-urile din rețeaua Soros”, fără să-și probeze susținerile.
Aceste afirmații au fost preluate de presă în doar câteva minute, pentru ca ulterior Sergiu Moroianu să șteargă postarea cu pricina de pe Facebook. Tardiv însă. Pusă în fața faptului împlinit, Clotilde Armand a declarat că nu împărtășește întru totul părerile soțului ei, evitând astfel excluderea din partid.
Practic, prin cele afirmate, Sergiu Moroianu își semnase excluderea din USR: a lovit în imaginea partidului și, totodată, a lansat legenda „agentului de influență” Matei Păun, din culisele USR.
Astfel, la 48 de ore de la postare, în seara zilei de 16 decembrie 2016, Biroul Politic Național al USR, prezidat de Nicușor Dan, a votat excluderea lui Sergiu Moroianu din partid, în timp ce soția acestuia, Clotilde Armand, a scăpat ca prin urechile acului.
Așa s-a născut „legenda” agentului de influență Matei Păun, reșapată de părțile interesate cu prilejul alegerilor din 2025.
Din propriile sale relatări, Matei Păun s-a implicat în susținere lui Nicușor Dan încă din 2012, atunci când Dan a candidat la Primăria Capitalei.
