„Palatul împăratului” – atacul lui Ciolacu?

În cei zece ani de nimic prezidențial, Klaus Iohannis nu s-a întâlnit cu un scandal din care să iasă atât de umilit. A fost aspru criticat atunci când a sărit în apărarea trustului lui Dan Voiculescu, călcat de ANAF, serios certat și miștocărit pentru inutilele turnee internaționale, admonestat pentru momentele în care l-a luat gura pe dinainte, blamat pentru jemanfișismul general, însă niciodată atât de înjurat și detestat ca în ultimele zile, din cauza dezvăluirilor făcute de jurnaliștii de la Recorder.

Chiar dacă Administrația Prezidențială a negat că ar fi solicitat o locuință de protocol pentru viitorul fost președinte iar RAPPS s-a bâlbâit în explicații, este limpede și pentru un copil de grădiniță că lucrările de reamenajare și modernizare a fostului sediu al PNL, în valoare de aproximativ 35.000.000 lei, nu l-ar putea avea ca beneficiar decât pe el, (ne)unsul de la Cotroceni, a cărui apetență pentru lux și opulență este proverbială.

Această speculație este întărită și de afirmația lui Marcel Ciolacu: „nu vă pot răspunde dacă e pregătită pentru președinte sau nu, sau pentru alt demnitar”, declarație care ne arată că premierul știe mai multe decât ne spune. Asta n-ar fi o problemă, pentru că toți cei care sunt implicați în subiect știu cui ar trebui să i se atribuie viloasa, dar nu pot spune din motive ce țin de conservare fie a puterii, fie a libertății; problema este dacă ancheta de presă are la bază o informație scăpată pe surse din direcția celui care are primul și principalul interes în a-și demonstra forța în raport cu actualul președinte și cu propriul partid. Desigur, ar mai fi și varianta reorientării unor structuri de forță ale statului, așa cum se întâmplă în an electoral, însă și aceasta ar trebui să aibă un destinatar.

Cin’ să fie, cin’ să fie?

Păi, să vedem: Mircea Geoană e departe, nu are atâta putere aici; George Simion, Cătălin Drulă,  exclus; liberalii, nici atât. Cu toate că Geoană nu poate fi exclus complet din ecuație, totuși, cel mai plauzibil nume este cel al lui Marcel Ciolacu.

Este limpede că a știut din 2023, dar a păstrat glonțul, și nici acum nu l-a tras direct la țintă.

Premierul are la dispoziție o serie întreagă de instrumente prin care fie controlează la sânge modul în care se cheltuie banii de la RAPPS, în special cei alocați „reședinței imperiale”, fie se ocupă personal de ajustarea noului buget al Regiei și taie investiția în cauză, adică poate produce un deranj și mai mare. Nu pare să aibă în intenție a face nici una, nici alta, pentru că sensul întregii povești este ițirea pisicii negre peste gardul de la Cotroceni.

Să nu uităm că scandalul a izbucnit la foarte scurt timp după ce președintele i-a aliniat pe liderii PSD și PNL și le-a impus pohta: comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, listă comună pentru Parlamentul European, devansarea celor prezidențiale și organizarea lor înaintea celor parlamentare.

Prin culisele puterii de la București circulă varianta unei înțelegeri între Iohannis și Ciolacu, forțate de niscaiva dosare, forțare care l-a deranjat pe liderul social-democrat; așa că, scandalul din jurul „palatului imperial” ar putea fi un prim episod dintr-un lung meci de box între cei doi, din care ori Iohannis trebuie să înțeleagă că nu mai merge cu vrăjeala de Sibiu și fie livrează ceea ce promite, fie îl așteaptă vremuri tulburi pentru că, surpriză, nu toată puterea este la el; ori Ciolacu își supralicitează forțele și, în acest caz, nu prinde alegerile prezidențiale.

spot_img
Mihai Petre
Mihai Petre
Și-a început activitatea ca jurnalist în anul 1993, la Radio Costinești Constanța, apoi, un an mai târziu, la Radio Pro FM Costinești; după anul 1995, a făcut parte din echipa celui mai ascultat post de radio național și local, Radio Contact, și.a încheiat cariera radiofonică la Uniplus Radio în anul 2000. A trecut prin redacția ziarului Observator, a fost editorialist al cotidienelor Ziua de Constanța și România Liberă - ediția de Dobrogea. A continuat ca purtător de cuvânt al Prefecturii între anii 1998 și 1999 și al Consiliului Județean între 1999 și 2004. A bifat in carieră funcții precum șef de cabinet parlamentar, consilier județean, director de instituție publică. In ultimii patru ani a fost consilierul lui Decebal Făgădău, poziție din care s.a remarcat ca fiind unul dintre puținii oameni raționali de pe lângă fostul primar și cu care se putea dialoga oricând. Experiența politică de peste 18 ani și cea administrativă de peste 10 ani fac din Mihai Petre unul dintre cei mai buni analiști politici și cunoscători ai administrației locale constănțene.

Abonează-te prin email

Introduceți adresa de email pentru a vă abona la Constanța.info și veți primi notificări prin email atunci când vor fi publicate articole noi.

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Related Articles

57,000FaniÎmi place
7,400AbonațiAbonați-vă

CELE MAI CITITE