Proiectul Bisericii „Sf. Împărați Constantin și Elena”, considerat prea avangardist în 1934, salvat de Regele Carol II

Suntem în Anul Domnului, 1934, Regatul României.

Odată cu instalarea lui Horia Grigorescu la conducerea municipiului Constanța se pune în discuție ridicarea unui lăcaș de închinăciune în cartierul Călărași, aflat atunci la periferia orașului. Aici locuiau “demobilizații” Primului Război Mondial, adică veterani care primiseră terenuri pe care să-și ridice gospodării, cei mai mulți creștini-ortodocși.

Propunerea sosită de la Constanța a fost îmbrățișată imediat de I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul, cu întocmirea proiectului fiind însărcinat Dimitrie Ionescu – Berechet, slujitor al „consiliului central bisericesc” sau „arhitectul Patriarhului” cum am spune noi azi.

Talentat și plin de entuziasm, tânărul arhitect a proiectat o biserică romano-bizantină, de dimensiuni monumentale, cu clopotnița așezată la vârful unui turn de 30 de metri înălțime, cum nu se mai văzuse până atunci.

Cu toate acestea, planul avangardist avea să atragă suficiente critici, astfel încât lucrările să fie amânate mai bine de un an. Izvorul discordiei l-a reprezentat stilul arhitectural, Berechet fiind acuzat că proiectul său nu respectă canoanele bisericești, deși fusese realizat chiar de arhitectul Patriarhiei.

Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța, 1937
Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța, 1937

Însă, conform credinței populare românești, tot răul a fost spre bine, iar sosirea în anul următor a Regelui la Constanța, de Ziua Marinei, avea să schimbe destinul acestei biserici, după cum aflăm din ziarul Curentul, publicat miercuri, 10 octombrie 1937:

„Poate că ea nu s-ar fi realizat niciodată, dacă în anul 1935 cu prilejul serbărilor marinei de la 15 August, Suveranul nu ar fi văzut aceste planuri și interesându-se de ele, domnul primar Horia Grigorescu a dat explicațiile necesare, arătând și motivul pentru care se întârzie construirea. Suveranul și-a dat atunci înalta Sa încuviințare, iar în toamna aceluiași an s-a și pus piatra fundamentală.”

Și astfel, prin fericita împrejurare, biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena“ a căpătat ctitoria regală, ridicarea ei fiind legată pe veci de această legendă, avându-l ca prim ctitor pe M.S. Regele Carol II.

Construită de o antrepriză privată

Doi ani a durat construirea bisericii, din toamna anului 1935 până în vara lui 1937, lucrările fiind executate de antrepriza privată formată din arhitect George Andriescu, vicepereședintele Camerei de Comerț și omul de afaceri Aristide Iacob, acționar și fondator al societății anonime „Reconstrucția Dobrogeană“ cu sediul în Constanța, Strada Scarlat Vârnav Nr. 42.

Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța , 1937 - 1938
Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța , 1937 – 1938

Așezată la intersecția străzilor Călărași și Mihăileanu, locul ales pentru ridicarea bisericii era, la acel moment, cel mai înalt punct topografic al Constanței, la cota +47 metri, loc din care, toate drumurile o pornesc în jos.

Din acest motiv, pentru o perioadă, biserica „Constantin și Elena” avea să devină reper pe hărțile de navigație, cu semnul crucii.

Sculptura, opera maestrului Burlușanu

La interior, atât mobilierul cât și ornamentele din lemn, reprezintă o lucrare de înaltă valoare artistică, printre puținele din țară de acest nivel, realizată de sculptorul Ion Burlușanu.

Ajutat de doi tâmplari pricepuți în arta lemnului, C. Niculescu și C. Mircioiu, maestru Burdușanu a transformat stejarul masiv în strane bisericești, cu o înălțime impunătoare de 2,4m, cu brațe care se termină printr-un picior de leu ornamental.

La partea superioară a fiecărei strane, în centrul unui bogat ornament de rară plasticitate, se observă delfinii Dobrogei, simbol pe care-l regăsim și pe scaunele ce îmbracă pereții laterali din pronaos și naos.

Ca și clădirea, sculptura s-a realizat după schițele arhitectului Berechet, și sub supravegherea inginerului Florescu, care era la acel moment directorul liceul industrial de băieți „Dr. C. Angelescu“ din Constanța.

Nina Arbore, elita picturii interbelice

Pictura bisericii „Sf. Împărați Constantin și Elena“, apreciată de specialiști pentru linia decorativă de tradiție bizantină, a fost realizată de Nina Arbore, ultima discipolă a celebrului pictor francez Henri Matisse:

„Basarabeancă la origini, fiica lui Zamfir Arbore – luptător pentru românism și libertăți împotriva țarismului – dintr-o spiță cu multe ramuri care au urcat spre azurul intelectualității, Nina Arbore reprezintă una din cele mai puternice personalități ale picturii românești” Așa este descrisă Nina Arbore în revista Vremea, Nr. 510 din 24 Octombrie 1937.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1-1024x683.jpg
Nina Arbore
Nina Arbore

Icoanele bizantine de pe pereții acestei biserici, viu colorate, inspiră o religiositate profundă, specifică tendinței de reintegrare latină a arhitecturii noului lăcaș de rugăciune.

Prin ornamente liniare, artista transplantează la malul mării motive brâncovenești, în timp ce, în locul vulturului muntenesc și al zimbrului moldovean, delfinii Dobrogei alternează cu Steaua României întregite, simbolizând românismul învingător și unificat pe temeliile credinței strămoșești.

Frescele Ninei Arbore, atunci și acum
Frescele Ninei Arbore, atunci și acum

Lucrările în marmură au fost realizate de arhitect Simidighen, în timp ce candelabrele și sfeșnicele s-au bătut în fier cald, la București, în atelierul lui Marin Bobocescu, din cartierul Grand, Strada Filimon Nr.18:

„Privită atât pe dinafară, cât și pe dinăuntru, biserica Sfinții împărați Constantin și Elena este o adevărată capodoperă de artă bizantină, costând suma de 11.455.794 lei, bani care au fost cheltuiți în întregime din bugetul primăriei noastre” după cum titrează ziarul Timpul, Nr. 166 din 19 Octombrie 1937.

Putem spune așadar, fără echivoc, că bisericile noastre dobrogene „ascund” legende și valori inestimabile, pe care, foarte probabil, nici azi nu le înțelegem pe deplin.

Frescele Ninei Arbore, atunci și acum
Frescele Ninei Arbore, atunci și acum

Regele Carol II, Voevod al credinței ortodoxe românești

Târnosirea bisericii s-a făcut în dimineața zilei de 18 Octombrie 1937, de la ora 10:30, printr-o procesiune la care au participat peste 3000 de credincioși, slujba fiind ținută de Patriarhul Miron Cristea, care s-a deplasat special la Constanța, și de Episcopul Gherontie Nicolau al Tomisului Durostorului și Ialomiței, arhimandritul Efrem Enăchescu și arhiereu Galaction Cordun.

M.S. Regele, în calitatea Sa de prim ctitor al bisericii, a fost reprezentat la această solemnitate de către amiral Isbășescu, comandantul Diviziei de Mare.

Fotografie din timpul solemnului eveniment cu Patriarhul Miron Cristea, publicată de Curentul, octombrie 1937
Fotografie din timpul solemnului eveniment cu Patriarhul Miron Cristea, publicată de Curentul, octombrie 1937

În cuvântarea ținută la finalul procesiunii, Episcopul Gherontie Nicolau a ținut să-i mulțumească Regelui pentru aplecarea deosebită acordată bisericii, numindu-l “Voevod al credinței ortodoxe românești”:

„Păstrându-se pe linia trasată de iluștrii săi înaintași, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea a binevoit, de la suirea pe tron, să împânzească țara cu biserici și catedrale ortodoxe.

Pentru aceasta îmi îngădui, în aceste momente solemne, a numi pe Majestatea Sa, eu, arhiereul trimis în fruntea ortodoxiei din părțile dobrogene și ale Ialomiței, prin grația lui Dumnezeu și cu voia Marelui Rege Ferdinand I, nu numai «Voevod al culturii» precum este, ci și Voevod al credinței ortodoxe românești, precum o dovedește prin gând și fapte.”

Stema Romaniei Mari, în fresca bisericii „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța, 2024
 Stema României Mari, în fresca bisericii „Sf. Împărați Constantin și Elena“ Constanța, 2024

După momentul cuvântărilor, Patriarhului a continuat Sfânta Liturghie, iar la ora 1:30, oaspeții, în frunte cu Patriarhul și episcopul Gherontie, au trecut strada Mihăileanu, vis-a-vis de biserică, la Școala Nr. 7, unde au binecuvântat praznicul pentru 150 de nevoiași din localitate.

Primarul Horia Grigorescu, urmat de asistenul său Scarlat Huhulescu, au plecat înainte spre primărie, pentru a întâmpina înalții oaspeți.

Conform programului prestabilit, la ora 1:50, Patriarhul Miron Cristea și Episcopul Gherontie au sosit la primărie, unde au fost primiți de primar și întregul cler, fiind conduși apoi în sala de praznic, în timp ce corul intona „Bine ați venit“ și „Mulți ani trăiască.”

spot_imgspot_img
spot_img
Dragos Ionescu
Dragos Ionescu
În fiecare lucru pe care-l facem, materializăm frânturi din energia care ne-a întruchipat. Un simplu punct pe o coală albă de hârtie este amprenta noastră asupra Universului, și o dovadă incontestabilă a veșniciei. Nu este metafizică, ci teoria relativității. Atenție deci unde punem punctul. În lumea noastră, un punct poate fi o singularitate sau infinit deopotrivă, în funcție de modul în care este tratat. Punctul trebuie tratat cu discernământ, el nu reprezintă finalul ci un nou început. Fără punct, Universul ar înceta să mai existe, deși se trage dintr-un (.)

Abonează-te prin email

Introduceți adresa de email pentru a vă abona la Constanța.info și veți primi notificări prin email atunci când vor fi publicate articole noi.

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Related Articles

57,000FaniÎmi place
7,400AbonațiAbonați-vă

CELE MAI CITITE