La începutul lunii noiembrie, primarul municipiului Constanța ne aducea la cunoștință planurile administrației locale de a investi în rețeaua de termoficare a orașului.
Cu această ocazie Vergil Chițac a explicat că Primăria a depus mai multe proiecte pentru obținerea finanțării necesare înlocuirii “tubulaturii” de transport a agentului termic, după cum urmează:
“Am înființat o nouă companie care se cheamă Termoficare Constanța SRL, și trebuie să o punem pe baze economice sănătoase.
Am aplicat la POIM 2014-2020 Axa 7.1 și suntem acum în evaluare și în licitație să schimbăm sistemul de transport care produce cele mai multe pierderi. Strategia termiei spune că trebuie să avem un alt CET mai performant, să schimbăm toată tubulatura de transfer și toată tubulatura de distribuție.”
Acum urmează să schimbăm tubulatura care pleacă de la CET spre punctele termice, și suntem foarte avansați, cu licitații urcate pe SICAP, proiect tehnic și de execuție. Așteptăm să se deschidă pe 25 noiembrie pentru Faza 1.
Avem două proiecte depuse la POIM a câte 20 de milioane [Euro] pentru cele două faze. Dacă schimbăm sistemul de transport va scădea prețul pentru că vor fi cât mai puține pierderi” explicat Vergil Chițac, pe 3 noiembrie, în cadrul emisiunii Echidistant la postul Dotto TV.
Primăria se pregătește să reabiliteze doar 25% din rețeau de magistrale
În acest moment municipiul Constanța deține o rețea de 140 km de magistrale (rețea primară sau de distribuție), împărțită în două magistrale (M1 și M2), care pornește de la CET Palas până la punctele termice ale RADET (Termoficare Constanța).
De aici, din punctele termice, încep alți 900 km de rețea secundară care livrează apa caldă și căldură consumatorilor.
Reabilitarea despre care vorbește Vergil Chițac face parte din Strategia Termiei votată la finalul anului 2019 de fostul Consiliu Local, și preluată de actuala administrație. Aceasta prevede realizare unor lucrări de reabilitare a rețelei de transport a agentului termic și a fost împărțită în următoarele trei faze:
- Etapa I reabilitarea a 22 km traseu aparținând Magistralei I (M1), valoare 20 milioane de Euro
- Etapa II reabilitarea a 13 km traseu aparținând Magistralei II (M2), valoare 20 de milioane de Euro
- Etapa III reabilitarea a 15 km de rețea, din fonduri europene, valoare 10 milioane de Euro
Cu alte cuvinte, din cei 140 km de magistrale, Primăria și-a propus să înlocuiască doar 35 km care reprezintă 25% din totalul rețelei de magistrale.
Fostul primar Decebal Făgădău afirma în 2019 că magistralele sunt “ciuruite” și că modernizarea lor ar costa 65 milioane de Euro.
Așa cum se poate observa, după doi ani de scumpiri am ajuns de la 65 la 50 de milione de Euro, de ca și cum evoluția prețurilor merge în sens învers pentru administrația locală.
Cifra de 65 de milioane lansată de Făgădău a fost extrasă dintr-un studiu de fezabilitate realizat, cum altfel, de compania Electrocentrale Constanța SA (adică de CET Palas). Dacă în 2019 avea nevoie de 65 de milioane cum de azi am rămas doar cu 50 de milioane? Era normal să avem o creștere și nu o scădere a invetsițiilor în rețea.
Iar dacă magistralele erau “ciuruite” în 2019 cum de ce înlocuim doar 35km din cei 140 existenți? Ne putem întreba și cât de mult va scădea factura pentru încălzire și apă caldă în condițiile în care doar 25% din rețeaua de magistrale va fi reabilitată?
Cât costă reabilitarea întregii rețele a orașului?
Sumele prezentate de Primăria Constanța permit calcularea costului per kilometru (1000m) de rețea reabilitată.
Astfel, dacă 33km de magistrale presupun costuri de 40 milioane de Euro (Faza I si Faza II) înseamnă că avem un preț de 1,2 Milioane de Euro per kilometru (sau 1212 Euro/metru liniar).
Dacă păstrăm această valoare ca referință deducem că pentru reabilitarea rețelei de magistrale de 140km ar fi necesară o investiție de 168 Milioane de Euro.
La această sumă s-ar adăuga cei 900km de rețea din punctele termice ale RADET-ului până la consumatorii finali, cu o valoare a investiției de 900 x 1,2 Milioane Euro/km = 1,080,000,000 (UN MILIARD de Euro!).
O să fie vreodată capabilă Primăria Constanța să se finanțeze cu o asemenea sumă? Joacă și factorul “timp” vreun rol în această ecuație? Cât ar dura o asemenea lucrare de infrastructură la nivelul municipiului Constanța?
Cineva ar putea spune că nu este corect să punem semnul egal între costurile unor conducte magistrale și cele ale rețelei secundare, având în vedere că acestea din urmă vor avea diametre mai mici.
Totuși, atunci când discutăm de o asemenea lucrare, costul ridicat nu este influențat decisiv de prețul țevilor din oțel, ci de forța de muncă implicată (om pe oră) și de serviciile colaterale (săpat, sudură, reabilitare cămine, montare valve, sistem de control, îngropat și asflatare). Discutăm deci despre lucrări destul de dificile, care nu pot fi realizate într-un timp scurt, și nici nu vor costa puțin.
Cu alte cuvinte, dacă am vrea să înlocuim și rețeau primară compusă din cele două magistrale, și pe cea secundară, costurile totale s-ar ridica la fabuloasa sumă de 1,248,000,000 (un miliard două sute optzeci de milioane de Euro).
În condițiile prezentate să mai visăm oare și la extinderea actualei rețele, astfel încât și noile cartiere ale Constanței să aibă posibilitatea conectării la sistemul centralizat? Probabil că nu!
RAJA plătește doar 400.000 pentru 1 kilometru de conducă schimbată
În februarie 2021 compania RAJA SA a lansat programul de reabilitare a infrastructurii de apă potabilă și apă uzată în municipiul Constanța, și în localitatea Eforie Sud.
Cu această ocazie compania a prezentat public valoarea contractelor pe care le derulează. Așa am aflat cât achită RAJA în prezent pentru un kilometru de țeavă schimbată.
De exemplu, pentru 21 kilometri (21.000 ml) de rețele de apă și canalizare în zona centrală a municipiului Constanța, RAJA a contractat suma de 41,8 milioane de lei (9,2 milioane de Euro).
Cu alte cuvinte, pentru fiecare kilometru reabilitat, RAJA achită 438.000 de Euro aici fiind incluse și 123 cămine de vane, 2704 branșamente, 202 hidranți de incendiu subterani și supraterani, 183 de cămine de vizitare, 264 de racorduri și 6.250 ml de rețea de canalizare. SURSA AICI
De ce plătește Primăria dublu pentru fiecare metru liniar schimbat?
Fiind vorba de o rețea de distribuție a agentului termic urmează să fie utilizate conduce izolate sau preizolate, față de cele ale RAJA care livrează doar apă rece.
În general, izolația dublează prețul pentru fiecare metru liniar de țeavă instalată, mai ales atunci când acoperirea se realizează manual. Din acest punct de vedere soluția conductelor preizolate, propusă prin studiul de fezabilitate din 2019, este cu siguranță mai puțin costisitoare și mai rapidă.
Dar indiferent de opțiunea tehnică, după cum am arătat deja, costurile rămân extrem de ridicate.
În plus, având în vedere evoluția prețurilor din etapa 2020-2021 pe piața oțelului este posibil ca la demararea lucrărilor Primăria să se trezească că nu poate reabilita nici măcar cei 35 km cât și-a propus pentru primele două faze.
Vechimea rețelei de transport și distribuție a agentului termic
Instalată în anii ’70, rețeaua de conduce (primară și secundară) a orașului Constanța are o vechime de 40-50 de ani, în funcție de momentul la care au fost instalate anumite tronsoane.
Fiind vorba de țeavă din oțel, izolată cu vată minerală, aceasta are o durată de viață garantată de maximum 20-25 de ani, în funcție de producător și de modul în care a fost instalată (subteran sau suprateran).
Desigur, asta nu înseamnă că imediat ce depășesc acest termen conductele se fisurează, dar devin susceptibile de vicii ascunse ale structurii de rezistență (microfisuri, coroziune avansată).
Cu alte cuvinte, conductele celor două magistrale (M1 și M2) ar fi trebuit înlocuite încă de la începutul anilor ’90, lucru care nu s-a întâmplat.
În aceeași situație se află și rețeaua secundară, aflată dintotdeauna în administrarea Primăriei (prin RADET), chiar dacă punctual au mai fost realizate anumite reparații și înlocuiri.
Prețul gigacaloriei explodează!
În condițiile prezentate, costul de 598 de lei la gigacalorie stabilit pentru sezonul trecut (2019-2020) nu era unul real, întrucât structura acestui preț n-a inclus și pierderile din rețea. Cel puțin aceasta este explicația oferită de primarul Vergil Chițac.
De la CET până la punctele termice ale RADET și mai departe până la consumatorul final pierderile din rețeau de distribuție a Constanței ajung la 53%, mai susține primarul. Aici sunt incluse atât pierederile de apă, care se ridică la 250 de metri cubi pe zi, cât și cele de căldură (costurile cu încălzirea apei) din pricina conductelor găurite și neizolate corespunzător.
Dacă cifrele oferite de autorități sunt reale, rezultă că în intervalul 2012-2021 pierderile au crescut cu 18%. Asta deoarece, în urmă cu 9 ani, pierderile din rețea (declarate oficial) se ridicau la 35% din total.
„Din 100 de gigacalorii produse de CET, la consumator ajung doar 47. Deci 53 de gigacalorii se pierd pe parcurs” a explicat Vergil Chițac, pe 30 septembrie 2021.
Din aceste considerente, în luna octombrie, consilierii locali au fost de acord cu majorarea prețului de referință al gigacaloriei în Constanța, de la 598 de lei la 1.034 de lei.
În ultima sa declarație pe acest subiect, primarul Constanței a susțin că prețul gigacaloriei urmează să crească și mai mult, până la valoarea de 1634 lei. Majorarea s-ar datora exploziei prețului gazelor naturale din ultima perioadă:
“Actualul preț al gigacaloriei, de 1.034 de lei, nu reflectă scumpirile la combustibili din ultimele luni. Prețul gigacaloria va ajunge, în municipiul Constanța, la 1.634 de lei” a declarant pentru Radio Constanta, Vergil Chitac.
