Este meritul presei constănțene că a sesizat, încă din luna iulie, intenția noului proprietar al Hotelului Perla de a demola clădirea, urmând ca în locul acesteia să fie ridicat un bloc destinat apartamentelor de vacanță.
Astfel, primele declarații despre iminenta demolare au fost preluate de publicația locală Focus Press, pe 12 iunie, dar au trecut aproape neobservate. Două zile mai târziu, Constanța INFO s-a alăturat efortului mediatic, publicând un material de presă ceva mai amplu, intitulat “După 63 de ani, Hotelul Perla urmează să fie demolat”.
Articolul a avut un impact semnificativ la acel moment, iar patru zile mai târziu, două dintre cele mai respectate organizații din domeniul protejării patrimoniului, mai exact „Asociația Docomomo România” și „Fundația Pro Patrimonio”, solicitau Direcției Județene pentru Cultură Constanța clasarea de urgență a Hotelului Perla în Lista Monumentelor Istorice.
În urmă cu două zile, noul proprietar, societatea Inproiect SRL din Iași, reprezentată de Gheorghe Vasilache Ionescu a anunțat că renunță la planurile de demolare, după ce Comisia Națională de Cultură a încadrat fostul complex Perla în grupa valorică „A” a Listei Monumentelor Istorice.
Ca urmare, investiția inițială de 12 milioane de euro, care presupunea demolarea și construirea unui imobil nou, va fi redusă la aproximativ 5 milioane de euro – sumă estimată de proprietar pentru lucrările de reabilitare.
Interesant este faptul că reabilitarea vizează recuperarea aspectului arhitectural original al clădirii, din anul 1962, atunci când a fost inaugurată:
„Nu mai avem ce face. Este lege, trebuie respectată. Nu mai avem voie să îl dărâmăm și trebuie să încercăm, pe cât posibil, să îi redăm înfățișarea de acum 60 de ani, cu materialele și dotările moderne de astăzi.
Nu îl putem ține așa, este și inestetic. Trebuie intervenit asupra lui, să fie pus în valoare. Trebuie investit cam vreo 5 milioane de euro, la o primă estimare, pentru că vrem să investim în tot ce înseamnă confort, dotări, să fie funcțional și tot ce mai presupune un hotel” a declarat Gheorghe Vasilache Ionescu pentru Ziarul de Iași, pe 10 noiembrie 2025.
Mai jos avem o fotografie cu hotelul, așa cum arăta după inaugurare, în 1962.
Ce înseamnă „aspectul original al clădirii”?
Hotelul Perla, așa cum se prezenta la data inaugurării sale, exprima arhitectura modernistă a anilor ’60, influențată de principiile mișcării moderniste internaționale și de raționalismul specific Europei de Est.
Fațadele au fost tratate ritmic și repetitiv, folosind elemente prefabricate orientate vertical, pentru a oferi o senzație de înălțime și suplețe, contrabalansând astfel volumul masiv al clădirii:
„Fațadele blocului au fost concepute unitar pe toate laturile, alegându-se pentru ferestre modulul de 1m, realizat prin montarea unor elemente de fațadă din lamele prefabricate din beton armat, de care a fost prinsă tâmplăria. La fațada sud s-a utilizat geam termopan. Pentru finisajul fațadei s-a folosit numai vinacetul.
Tratarea fațadelor funcțiunilor anexe, în special a celor dinspre șoseaua principală, a constituit o preocupare deosebită, deoarece trebuiau să exprime mai multe funcțiuni, cu o tratare interioară diferită ca travee și înălțimi. Utilizarea unui trafor decorativ general, format din elemente mari de beton armat vopsite cu vinacet și dispuse pe toată fațada (rezultat și din necesitatea de a umbri fațada vestică), credem că a rezolvat problema satisfăcător” explica chiar autoare proiectului, arhitect Mina Laurian, pentru revista Arhitectura, nr. 1, 01.01.1963.
Mai adăugăm noi că hotelul a fost placat cu marmură de calcar sau „calcar marmorean”, cum era cunoscut acest material în epocă, furnizat de fosta întreprindere „Flamura Roșie” din Hârșova. Mai exact, din primele probe ale acestui material au fost realizate, în 1962, placările interioare ale clădirii Sfatului Popular Regional Dobrogea, precum și ale Hotelului Perla, din stațiunea Mamaia.
Echipa de arhitecți și ingineri
Hotelul Perla a fost proiectat de arhitecta Mina Laurian, în colaborare cu arhitectele Virginia Petrea și Cristina Kedzierska, precum și cu inginerii de rezistență Mihai Barbaiani și Eugen Țigănescu, toți angajați ai Institutului de Studii și Proiectare pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare (ISCAS).
Arhitecta Mina Laurian a făcut parte, în anii ’60, din echipa celebrului Cezar Lăzărescu, coordonatorul proiectului general de dezvoltare a stațiunii Mamaia.
O privatizare netransparentă
Acest hotel a aparținut statului român, fiind trecut, după 1991, în patrimoniul noii înființate societăți Mamaia SA, odată cu demararea tranziției de la economia centralizată la capitalism. Devenit activ al societății Perla Majestic SA (fosta Complex Perla Majestic), după opt ani, în octombrie 1998, complexul a fost preluat, printr-o procedură netransparentă de privatizare, de familia omului de afaceri Mohammad Murad.
Supranumit cel mai mare investitor în turismul românesc, deputat din partea AUR și om de afaceri, Murad a vândut întregul complex în 2019, contra sumei de 6,5 milioane de euro.
Astfel, Hotelul Perla, pe atunci neîncadrat încă în Lista Monumentelor, a devenit proprietatea Inproiect SRL din Iași, societate specializată în hoteluri și facilități de cazare, deținută și administrată de Gheorghe Vasilache Ionescu.
Inproiect deține hotelul Hampton by Hilton Iași, are o cifră de afaceri de 11,6 milioane de lei și 19 angajați, conform declarațiilor fiscale aferente anului 2024.
Viitorul hotel de 5 stele
Rămâne de văzut cum va aborda noul proprietar chestiunea reabilitării, mai ales în condițiile în care și-a exprimat intenția de a transforma Perla într-un hotel de 5 stele. Din punctul nostru de vedere, este absolut necesară o documentare prealabilă de specialitate.
În felul acesta, la finalul lucrărilor, Hotelul Perla ar putea redeveni ceea ce a fost cândva: prima perlă a litoralului românesc. Ar fi un câștig nu doar pentru stațiunea Mamaia și orașul Constanța, ci și pentru proprietar, care ar putea deține o clădire modernistă din 1962, mult mai valoroasă decât un bloc de apartamente ridicat în 2026.
Este important de subliniat că toate informațiile necesare pentru o restaurare fidelă, privind modul de construcție, materialele folosite și alte detalii esențiale, se regăsesc în arhivele fostului ISCAS București.
Succes noului proprietar!
Fie ca Providența să ghideze creionul proiectanților și mistria constructorilor.
