Sanitas reacționează la programul de guvernare: “Nu vrem sporuri, vrem salarii corecte!”

Programul de guvernare propus de cabinetul Bolojan nemulțumește o parte a sistemului medical, în special medicii și asistenții medicali care profesează în spitalele de stat. În acest context, sindicatul Sanitas a criticat în termeni duri programul de guvernare lansat în presă chiar ieri, susținând că acesta afectează în mod direct cetățenii onești.

Care sunt principalele măsuri pe care noul executiv intenționează să le implementeze, în perioada imediat următoare, în sistemul de sănătate:

1. Reforma spitalelor și a personalului medical

• Reducerea cu peste 20% a paturilor pentru spitalizare continuă până în 2030.
• Plata medicilor în funcție de performanță, cu introducerea de criterii clare pentru șefii de secție.
• Optimizarea (reducerea) sporurilor, în funcție de volumul de servicii medicale acordate.
• Mai multă autonomie managerială pentru directorii de spitale. Șefii de secție vor fi angajați sau numiți direct de către manager, nu de universități sau alte instituții.
• Reorganizarea spitalelor cu grad redus de ocupare în ambulatorii sau spitale de paliație.

2. Management și achiziții în sistemul sanitar

• Crearea de consorții de spitale și realizarea de achiziții comune (județean/regional/național).
• Eficientizarea direcțiilor de sănătate publică, a Institutului Național de Sănătate Publică și a centrelor de transfuzie.

3. Măsuri fiscale și de control

• Descurajarea concediilor medicale „fictive” prin controale asupra medicilor și pacienților. Se încearcă practic reducerea fraudei cu concedii medicale, care a devenit un fenomen de masă în rândurile bugetarilor.
• Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale.
• Extinderea bazei de contribuabili CASS cu 20% și aplicarea contribuției la pensiile mari.

4. Reguli pentru sistemul privat

Pentru a putea colabora cu CNAS, spitalele private trebuie să aibă:

• Minim 80% personal angajat full-time, adică cu normă întreagă.
• Plata rezidenților trebuie să fie asigurată parțial de către clinică.
• Interdicția ca personalul din sistemul public să lucreze simultan în alte unități în timpul programului.

5. Dezvoltarea infrastructurii și investiții

• Continuarea și finalizarea spitalelor regionale (Iași, Cluj, Craiova).
• Extinderea rețelei prin investiții din PNRR, împrumuturi sau parteneriate public-private.
• Construirea și dotarea centrelor comunitare în mediul rural și orașe mici.

6. Sprijin pentru medicina de familie și comunitară

• Pachet de instalare și retenție pentru medici în rural (locuință, buget de practică, bonificații).
• Extinderea activității ambulatoriilor, creșterea finanțării și prelungirea activității medicilor pensionabili.

7. Politici medicamentoase și prevenție

• Politică nouă de preț pentru medicamente și încurajarea industriei autohtone.
• Acces sporit la contracepție, îngrijiri paliative și centre de îngrijire pentru vârstnici.
• Dezvoltarea programelor naționale de screening și combaterea adicțiilor.

8. Digitalizarea sistemului medical

• Strategie națională de e-Sănătate și digitalizare.
• Platformă informatică nouă (PIAS) pentru asigurări de sănătate.
• Dosarul Electronic de Sănătate (DES), operaționalizare completă.
• Reglementări pentru TeleMedicină, protecția datelor și securitate cibernetică în sănătate.

Sanitas critică în termeni duri multe dintre aceste propuneri

Deși unele propuneri par, la prima vedere, de bun-simț, iată că, Federația Sanitas din România nu împărtășește aceeași opinie. Imediat după apariția programului de guvernare, federația a transmis public următoarele critici:

“Așa cum ne-am obișnuit, programele de guvernare de criză, în România, înseamnă inevitabil tăieri de venituri de la lucrători și creșteri de taxe pentru cetățeanul onest.

Dar să vedem ce înseamnă el în SĂNĂTATE:

Plata în funcție de performanță și optimizarea sporurilor personalului din spitale în funcție de numărul de servicii medicale acordate? (în traducere liberă)

Ce înseamnă performanța pentru politicieni și cum o vor măsura? Vor număra externări, internări și vor decide că acolo unde sunt cele mai multe, salariile vor fi cele mai mari? Chestiunea este simplu de reglat în spitalele mici unde vor începe să externeze la greu, doar pentru a-i reinterna la câteva ore distanță!

Am cerut clarificări și nimeni nu le-a oferit. Discursul clasei politice repetă obsesiv: performanță, performanță, dar fără să ne explice și nouă, profesioniștilor din Sănătate, ce înseamnă mai precis.

Am atras atenția în repetate rânduri că plata în funcție de performanță este dificil de implementat corect. Se poate ajunge la abuzuri serioase în care doar anumiți medici care sunt loiali conducerii politice vor primi acea plată în funcție de performanță.

În plus, cum se măsoară performanța între secții: dermatologie vs ATI sau cardiologie vs nefrologie? Cum se măsoară performanța în serviciile paliative sau în cele medico-sociale? Cum se măsoară performanța în medicină de familie?

Mai apoi cum se măsoară performanța între spitalele mari care duc greul și cele din teritoriu? Cum se măsoară performanța între ATI dintr-un oraș mic și aceeași secție de la Spitalul Universitar București?

Cum adică optimizarea sporurilor?

Nu spuneți direct reducerea, chiar dacă la asta vă referiți! Am înțeles din discursul public că deranjează că sporurile pot ajunge până la 85%. Nu, nu vă refereați la Administrație Publică, deoarece acolo sunt plafonate la 1.500 lei și nu depășesc 15% pentru condiții vătămătoare.

Vă refereați la noi, dar o spuneați printre dinți! Acum este clar! Vreți să ne luați din sporuri! Nici noi nu vrem sporuri, în locul lor vrem salarii corecte și normalizarea condițiilor de muncă (deși știm că nu se poate în SĂNĂTATE). Și nici nu vrem să lucrăm noaptea sau în zilele în care toți ceilalți ”ies la o bere”, dar boala nu lovește doar ziua, în zilele lucrătoare, iar noi trebuie să asigurăm continuitatea acestui sistem!

Vreți să reduceți cu 20% numărul de paturi pentru internări cu spitalizare continuă și în același timp să închideți Centrele de permanență! Aveți în vedere și numărul de cetățeni ce trebuie să moară până în 2030? Unii de foame (cei ce ramân fără locuri de muncă) iar alții cu zile (cei ce nu mai au unde să se trateze).

Cum puteți să sugerați reducerea centrelor de permanență din mediul urban când afirmați că este nevoie de o creștere a medicinei de prevenție? Centrele de permanență pot atrage o bună parte din cazurile benigne care ajung la UPU/CPU.

Legea prevede: minim un centru de permanență la 5.000 de locuitori în mediul rural și la 25.000 în mediul urban. Modelele din Vestul țării ne arată că sunt benefice, că reduc presiunea fix de pe spitale publice și oferă îngrijire mai rapidă, dar și mai ieftină.

Eficiența nu stă în închiderea acestora în mediul urban. În București sunt doar 3, nici nu ajung să deservească întreaga populație și, din nou, ajung foarte mulți oameni la urgențe care ar fi putut să fie tratați rapid, în cartier și la un cost mai redus.

Avem multe întrebări, dar până acum niciun răspuns. Consultările au fost doar fictive, din nou am fost ignorați.

Ne-am săturat să ne lăsați să așteptăm, uneori cu speranța că ”cei noi” vor desfășura un dialog social real, iar la capătul așteptării, în loc de dialog și soluții reale, în comun agreate, să primim ”măsuri inevitabile” pe care nu le mai putem combate!

Si, apropo, pe ușile unor furnizori de servicii scrie:

”Respectați personalul, este mai greu de găsit decât clienții!”

Luați aminte la acest îndemn, stimați guvernanți, pentru că nu este departe ziua în care același lucru va scrie pe ușile spitalelor!” au comentat cei de la Sanitas pe marginea propunerilor din programul de guvernare, pe data de 23 iunie, ora 15:11, pe pagina de Facebook.