Vicepremierul Sorin Grindeanu, care ocupă și poziția de ministru al transporturilor, urmează să sosească săptămâna aceasta în Portul Constanța, cel mai probabil miercuri sau joi.
Din informațiile care ne-au parvenit pe surse, vizita ministrului este prilejuită de semnarea unor documente privind extinderea platformei portuare, mai exact a terminalului de containere Constanţa Sud administrat de societatea Constanța South Container Terminal (CSCT).
Dezvoltare sub presiunea traficului din regiune
Chiar anul trecut, pe 24 februarie, Constanța South Container Terminal anunța printr-un comunicat semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Modernizarea și dezvoltarea capacității portului Constanța – dezvoltarea infrastructurii portuare în zona de dezvoltare A, MOL II-S Port Constanța Sud prin extinderea platformei portuare facilitând transportul multimodal.”
Anunțul a venit cu aproape trei luni întârziere, având în vedere că semnarea contractului se petrecuse deja pe 16 decembrie 2021. Dar poate e bine mai târziu decât niciodată, mai ales că discutăm de fonduri publice naționale și europene. Totodată, ca o coincidență, data de 24 februarie 2022 rămâne în istorie ca ziua în care Rusia a invadat și a ocupat părți din țara vecină, Ucraina.
Valoarea totală a proiectului este de 347.692.690,56 lei (70 milioane Euro), din care valoarea totală eligibilă finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este 221.283.406,21 lei.
Astfel, suma de 184.329.077,38 care reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă aprobată este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar diferențele de 13% și 2% în valoare de 32.528.660,71 lei și 4.425.668,12 sunt asigurate de la bugetul de stat.
În cadrul acestui proiect, cei de la CCSCT au calitatea de beneficiar, în timp ce Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este „organismul intermediar pentru transport.” Cu alte cuvinte, ministerul face intermedierea între executiv, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) al Uniunii Europene și beneficiarul CCSCT.
Corneliu Peleanu, managerul proiectului
Managementul proiectului este asigurat de beneficiarul privat, prin Corneliu Peleanu, care îndeplinește funcția de director pentru dezvoltarea afacerilor la DP World (CSCT).
Peleanu a obsolvit în anul 2003 secția Navigație și Transport Maritim a Facultății de Marină Civilă din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân.” A lucrat ca dispecer de marfă la CFR în intervalul 2003-2004, iar în paralel a navigat ca ofțer punte pe tancuri petroliere la compania Histria Shipping, în perioada 2002-2004.
Din 2009 lucrează pentru DP World (CSCT) unde a îndeplinit diverse funcții, până la cea de director de dezvoltare pe care o deține în prezent. Din martie 2014 este profesor asociat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” iar din 2021 a devenit și managing partner la Rnwe Group Green Energy SRL.
Concret, principalele lucrări care se realizează sunt următoarele:
A) Platforme portuare;
B) Clădire facilitate RO-PAX (încadrată în categoria de costuri neeligibile);
C) Post trafo (încadrat în categoria de costuri neeligibile);
D) Rețele apă-canalizare:
- Apă- canal-clădire (neeligibil),
- Alimentare cu apă potabilă și de incendiu,
- Canalizare menajeră și pluvială;
E) Rețele electrice, iluminat și curenți slabi;
F) Echipamente și instalații electrice (încadrate în categoria de costuri neeligibile).
Conform studiului de trafic, realizarea prezentului proiect va contribui și la îndeplinirea obiectivului 2S3 din cadrul Ghidului Solicitantului, respectiv creșterea volumui anual de mărfuri, de aproximativ 1.700.000 tone/ an.
Componenta strategică
Această investiție a fost fundamentată pe studiile privind evoluția traficului comercial de mărfuri prin Portul Constanta din perioada 2008-2020.
Astfel, s-ar fi constatat că volumul de containere care tranzitează portul a fost dramatic afectat, diminuându-se cu aproximativ 50% în intervalul amintit.
Pentru remedierea acestei situtații, operatorul privat Constanta Sud Container Terminal (CSCT) ar fi căutat să atragă și să manipuleze alte tipuri de mărfuri, contribuind în felul acesta la creșterea volumului de mărfuri manipulate la nivel general prin Portul Constanța.
În aceste condiții, începand cu anul 2018 au fost atrase spre depozitare și ulterior spre a fi încărcate pe nave tip RO-RO, un număr de aproximativ 200 echipamente militare aparținând NATO și US Army.
Ulterior, mișcările de echipamente militare s-au intensificat. Și, în anul 2019, s-a ajuns ca aproximativ 2000 de echipamente militare să fie operate prin Portul Constanța. Din acest motiv, susține nota de fundamentare a proiectului, s-a atins limita maximă de operare a platformelor și danelor actuale, situație în care s-a impus extinderea acestora.
La finalul lucrărilor Portul Constanța va beneficia de 16 noi hectare de platforme portuare amenajate și de dezvoltarea rețelelor de utilități atât pentru operarea echipamentelor cât și pentru nave (electricitate, apă, canalizare).
În felul acesta ar trebui să crească volumul de mărfuri containerizate operate prin port și să fie reduse emisiile poluante de CO2.
