Ștefan Mazăre, tatăl fostului primar, decorat în 1964 de Gheorghiu-Dej, alături de colegii de la pescuit oceanic

Prin Decretul 597, din 5 Octombrie 1964, semnat de Gheorghe Gheorghiu-Dej în calitate de președinte al Consiliului de Stat, inginerul piscicol Ștefan Mazăre a primit “Ordinul Muncii” – Clasa a IlI-a, alături de colegii săi de la flota de pescuit oceanic.

Solemnitatea înmânării ordinelor și decorațiilor conferite prin Decretul amintit, a avut loc în după-amiaza zilei de marți, 6 Octombrie 1964, la București, în sala Consiliul de Stat, unde s-au reunit membrii echipajelor primelor două nave de pescuit oceanic ale României, botezate “CONSTANȚA” și “GALAȚI”.

Marinarii au primit distincțiile chiar din mâna lui Gheorghiu-Dej, din partea guvernului fiind prezenți și următorii demnitari comuniști: Ștefan Voitec, Anton Breitenhofer – membru al Consiliului de Stat, János Fazekas – ministrul Industriei Alimentare, Dumitru Simulescu – ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor, precum și alți funcționari superiori din cadrul celor două ministere.

Ziarul Scînteia Tineretului Nr. 4787 din 7 Octombrie 1964
Ziarul Scînteia Tineretului Nr. 4787 din 7 Octombrie 1964

La acel moment țara noastră se afla la începuturile constituirii viitoarei flote de pescuit oceanic, la finalul anului 1964 activitățile de pescuit fiind încă subordonate Direcției Generale a Industriei Peștelui din București.

Împreună cu alți colegi, ingineri din ministerul Industriei Alimentare, Ștefan Mazăre a participat, în perioada 1962-1964, la supravegherea construirii, în Japonia, a celor două traulere amintite mai sus, și luase parte totodată și la primele teste de pescuit.

Fiind considerată o achiziție strategică pentru economia națională, de importanță deosebită, în Japonia au fost trimiși atunci inclusiv operatori de televiziune, pentru a surprinde voiajul navelor în drumul lor spre țară. Ulterior, imaginile de la eveniment au fost montate și prelucrate propagandistic în diverse buletinele de știri.

Inclusiv intrarea în portul Galați s-a făcut conform indicațiilor date de Gheorghe Gheorghiu-Dej, nava „CONSTANȚA” primind dispoziție să reducă viteza pentru a fi depășită de „GALAȚI”, care trebuia să intre prima.

Întreaga scenă avea anumite semnificații, inclusiv de natură politică, deoarece Dej lucrase ca electrician la atelierele CFR Galați, se căsătorise cu o gălățeancă, de acest oraș fiind legată și ascensiunea sa în rândurile mișcării muncitorești.

Iar dacă una dintre nave a primit numele GALAȚI, după cel mai mare port fluvial al țării, CONSTANȚA era numele de botez purtat de fiica cea mică a lui Dej, mai cunoscută în epocă ca Tanți Gheorghiu. În acest context, faptul că orașul Constanța era și a rămas cel mai mare port maritim românesc a contat probabil, însă doar în plan secund.

Considerat deosebit de important și de relevant din punct de vedere politic, evenimentul înmânării distincțiilor a fost publicat atunci în toate ziarele de propagandă controlate de Partidul Muncitoresc, după cum urmează: ziarul „Munca” Nr. 5262 din 7 Octombrie 1964, ziarul „Viață Nouă” Nr. 6168 din 7 Octombrie 1964 și ziarul „Scînteia Tineretului” – organ de propagandă al Uniunii Tineretului Comunist, Nr. 4787 din 7 octombrie 1964.

Ștefan Mazăre a lucrat toată viață în pescuit oceanic, domeniu din care avea să se pensioneze la începutul anilor ’90. Suferea deja cu inima, dar a refuzat să se opereze, și astfel, pe 30 ianuarie 1997, atunci când fiul său Radu era deja deputat, redactor șef și patron al trustului de presă Telegraf-SOTI, Ștefan Mazăre s-a stins din viață în urma unei crize cardiace.

Mai jos poate fi consultată pagina din Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale cu Decretul prin care marinarii și inginerii de pescuit oceanic au fost decorați de Gheorghiu-Dej.   

spot_img
Dragos Ionescu
Dragos Ionescu
În fiecare lucru pe care-l facem, materializăm frânturi din energia care ne-a întruchipat. Un simplu punct pe o coală albă de hârtie este amprenta noastră asupra Universului, și o dovadă incontestabilă a veșniciei. Nu este metafizică, ci teoria relativității. Atenție deci unde punem punctul. În lumea noastră, un punct poate fi o singularitate sau infinit deopotrivă, în funcție de modul în care este tratat. Punctul trebuie tratat cu discernământ, el nu reprezintă finalul ci un nou început. Fără punct, Universul ar înceta să mai existe, deși se trage dintr-un (.)

Abonează-te prin email

Introduceți adresa de email pentru a vă abona la Constanța.info și veți primi notificări prin email atunci când vor fi publicate articole noi.

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.

Related Articles

57,000FaniÎmi place
7,400AbonațiAbonați-vă

CELE MAI CITITE