Europa este un continent puternic urbanizat, caracterizat în principal de prezența orașelor mici și mijlocii. Potrivit Agenției Europene de Mediu, doar 18 orașe din UE au mai mult de un milion de locuitori. Astfel, în Europa, singurul oraș care poate fi considerat un megacity este Parisul, care are o populație de peste 10 milioane de locuitori. Conform UN-Habitat, se estimează că, până în 2050, 80% din populația europeană va locui în zone urbane, caracterizate prin densitate și infrastructură concentrate. În acest context, crearea de spații verzi, cu arbori și vegetație, care să contribuie la îmbunătățirea calității aerului, ar trebui să fie o prioritate în dezvoltarea urbană.
Deși centre de creativitate, inovație și progres, aglomerațiile urbane prezintă și vulnerabilități, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al manifestărilor extreme ale naturii, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile bruște, poluarea, zgomotul sau contaminarea solului. În acest context, modul în care sunt construite clădirile și felul în care sunt integrate în țesutul urban devine un aspect crucial pentru dezvoltările pe termen lung. Conform estimărilor Agenției Europene de Mediu, în 2020, clădirile din mediul urban european erau responsabile de 40% din consumul de energie și de 36% din emisiile de gaze de seră. În prezent, 75% din fondul de clădiri europene este ineficient din punct de vedere energetic. Aceste statistici trag un semnal de alarmă că dezvoltările din mediul urban trebuie abordate cu mai multă responsabilitate, pentru a fi construite în armonie cu natura și pentru a contribui, astfel, la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, asumate la nivelul Uniunii Europene, vitale pentru generațiile actuale și, mai ales, viitoare.
La nivel european există o preocupare constantă legată de modalitățile prin care orașele europene pot deveni cu adevărat durabile, iar rolul pe care îl au factorii locali de decizie și acțiune este foarte important, pentru că fiecare inițiativă urbană la nivel local care se pune în aplicare în mod sustenabil contribuie la binele comunității respective.
Există însă și câteva exemple de bune practici, proiecte dezvoltate în armonie cu natura și comunitatea, cu viziune pe termen lung, care creează mini-ecosisteme urbane sustenabile și care oferă modele reale de dezvoltare. Chiar și în România am identificat câteva astfel de proiecte, care fac parte din portofoliul grupului IULIUS: dezvoltatorul român s-a remarcat prin proiecte ce revitalizează și redau orașelor zone abandonate sau insuficient dezvoltate. Acestea se remarcă prin calitatea superioară a materialelor folosite și prin viziunea de termen lung, care are în centrul său bunăstarea comunității și natura. De altfel, IULIUS este și prima companie românească care a primit un credit verde acordat de IFC (International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale) pentru Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din România, care include și o componentă importantă de retail și servicii și care reprezintă o continuare a primului proiect de regenerare urbană din România, inaugurat în 2012 – Palas Iași. O premieră pe plan local marcată și prin această investiție a fost reprezentată de crearea primelor terase verzi din oraș amenajate la înălțime, la etajul patru. De asemenea, Palas Campus beneficiază şi de peste 1.200 de panouri fotovoltaice montate pe acoperiş, cu o putere instalată de 500 kWp.
Tot cu grijă față de natură, IULIUS a readus în circuitul economic și alte zone, la Timișoara și Cluj-Napoca, iar acum pe harta dezvoltatorului a intrat și Constanța, unde acesta a anunțat cea mai mare investiție din istoria sa. Proiectele Grupului IULIUS au atribute solide, ele îmbinând mai multe funcțiuni, potrivite pentru un stil de viață urban, modern. Dezvoltările sunt realizate în jurul unor grădini urbane extinse, în care oamenii se pot bucura de plante, arbuști și arbori maturi. Acestea găzduiesc evenimente culturale și au devenit zone de întâlnire pentru membrii comunității. Totodată, zonele de cumpărături sunt moderne și oferă o gamă variată de branduri, iar spațiile de birouri sunt construite la cele mai înalte standarde și au atras, în fiecare oraș, companii internaționale de calibru, generând mii de noi locuri de muncă – 35.000 de angajați lucrează în proiectele IULIUS din toată țara.
Investițiile Grupului Iulius realizate până în prezent în Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava depășesc 1,2 miliarde de euro, dezvoltatorul având în portofoliu peste 310.000 mp de retail și 15 clădiri de birouri clasa A. Preocuparea companiei de a construi proiecte cu responsabilitate și cu grijă față de natură a fost recunoscută și prin certificările verzi obținute. Toate centrele comerciale din portofoliul IULIUS sunt certificate cu standardul de sustenabilitate LEED. Sistemul de evaluare LEED® (Leadership in Energy and Environmental Design), dezvoltat de Consiliul American pentru Clădiri Verzi (U.S. Green Building Council), reprezintă un cadru destinat evaluării performanței clădirilor, locuințelor și comunităților în ceea ce privește impactul lor asupra mediului și a sănătății oamenilor. Lansat în 1993 în Statele Unite ale Americii, acest sistem s-a extins la nivel global și este utilizat în prezent în 167 de țări, acoperind toate continentele. Scopul său este să încurajeze proiectarea, construcția, întreținerea și operarea clădirilor într-un mod sustenabil, promovând practici ecologice și îmbunătățirea calității mediului și a vieții umane.
Următorul pariu al companiei IULIUS este în orașul Constanța, unde a anunțat o investiție de aproximativ 800 de milioane de euro în cel mai mare proiect al său de până acum. Printr-un parteneriat cu Oil Terminal, IULIUS va ecologiza și reintroduce în circuitul economic un teren rămas neutilizat de mai bine de un deceniu, care va aduce în oraș grădini urbane, spații de birouri la standarde internaționale și zone de shopping și relaxare. Acest proiect, care va oferi un model de dezvoltare sustenabilă, poate trasa o nouă direcție de dezvoltare a orașului, transformându-l într-un pol regional de business.
De altfel, acesta se va plia și pe agenda verde europeană, care atrage atenția supra nevoii de a construi clădiri eficiente din punct de vedere energetic, care pot contribui la încetinirea schimbărilor climatice. Pe lângă aceasta, preocuparea pentru dezvoltarea spațiilor urbane deschise, a zonelor integrative și a mobilității urbane sustenabile, precum și grija pentru comunitate și nevoile ei vor redefini viitorul orașelor în care vom trăi ca cetățeni europeni.
