Am intrat în posesia unui document adresat Senatului României, realizat de reprezentanții organizației patronale Constanța Port Business Association, în deschiderea căruia se menționează că petiția reprezintă “2/3 din operatorii din Portul Constanța și alți mari investitori locali” fără însă a fi nominalizați acești investitori.
Textul scrisorii, așa cum se poate observa, este plin de considerații privind necesitatea atragerii și securizării fluxurilor de mărfuri, finalizarea procedurilor Master Planului General de Transport și demararea unui Master Plan al Portului Constanța pentru reglementarea direcțiilor de dezvoltare.
Fără ocolișuri, scrisoarea lovește direct în administrația portului, despre care reprezentanții Constanța Port Business Association susțin că e populată cu persoane “neavizate și total nepregătite” care generează “blocaje cu posibile efecte distrugătoare.”
Mai departe, autorii aleg să țină lecții Senatului și Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, despre cum ar trebui să se desfășoare recrutarea managementului administrației portuare: “Trebuie avute în vedere competențe profesionale, sociale și personale” susține patronatul operatorilor.
Se sugerează chiar necesitatea implicării afaceriștilor din port în controlul “modului de executare a contractelor de concesiune” argumentul fiind acela că patronii firmelor private pot furniza autorității publice “un know-how extrem de important.”
Evident, n-au fost uitate nici tarifele portuare, un subiect extrem de fierbinte, despre care reprezentanții patronatului Constanța Port Business Association susțin că sunt prea mari, și din acest motiv portul merge prost. Sunt enumerate în continuare principiile de urmat atunci când vine vorba de impunerea taxelor portuare. Astfel, Constanța Port Business Association își dorește ca “operatorii să nu fie ținuți să plătească ineficiența administrațiilor în legătură cu gestionarea investițiilor.”
Cu alte cuvinte, asociația patronală acuză statul român că taxele impuse includ de fapt chiar lipsa de performanță a statului. O mare noutate, nu-i așa? De parcă nu toți plătim taxe care includ și ineficiența statului.
Culmea nebuniei, organizația patronală acuză statul român că n-a investit în construirea de noi nave fluviale, de ca și cum aceasta ar fi o responsabilitate publică: “România are înmatriculată cea mai numeroasă dar și cea mai învechită flotă de transport pe căi navigabile” acuză patronatul, fără să menționeze și cui anume aparțin aceste nave. Sunt acestea ale unor societăți de stat, sau aparțin tot operatorilor privați care n-au găsit oportun să investească?
Nu în ultimul rând, scrisoarea atinge și problema siguranței navigației, chestiune ce ține de Autoritatea Navală Română. La acest capitol, se vorbește despre existența unei “agende personale a managementului,” fără a se preciza însă care este aceasta.
Tot aici aflăm și despre firmele de pilotaj, pe care Constanța Port Business Association le acuză că țin angajați 125 de piloți maritimi dintre care 30% au atins “vârsta senectuții” fără a preciza că legea le permite acestor oameni să lucreze, chiar dacă au depășit 65 de ani.
De fapt, este cunoscut interesul operatorilor portuari, care au militat ani de zile pentru trecerea serviciilor de pilotaj înapoi la Administrația Porturilor Maritime, chestiune care s-a și întâmplat la începutul acestui an.
Documentul din care am citat, sub titlul “Subiecte de ordin strategic pentru Portul Constanța” are numărul de ieșire 10 din data de 17 februarie 2021, și este adresat Senatului României, mai exact președintelui Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură, Florin – Toma Petcu, fiind semnat de Viorel Panait, administratorul firmei Comvex SA și Președinte al organizației patronale.
Întâlnirea de la Senat ținută la secret
N-a durat mult, semn că lucrurile erau deja vorbite, și pe data de 9 martie reprezentanții “operatorilor” au fost invitați la discuții în cadrul ședinței Comisiei pentru transporturi, aflată sub tutela senatorului Toma Petcu.
Evident că Viorel Panait de la Comvex nu și-a făcut apariția, dar și-a trimis în schimb ciracii, poziționați la masa rotundă în ordinea numerelor de pe tricou după cum urmează: de la Constanța au fost Mircea Banias (senator PNL) și asociatul său Laurențiu Mironescu iar de la Galați a participat nelipsitul Mircea Toader alias “nea Nicu” alături de Paul Ivanov (o tânără speranță a transporturilor fluviale autonome).
Componența contingentului de “operatori” n-a fost dată publicității de asociația patronală a operatorilor din Portul Constanța, și nici rezultatele întrevederii de la Senat, semn că nu toată lumea trebuie să știe ce se pune la cale.
Am putut afla că operatorii au fost la Comisie la București doar după ce senatorul Toma Petcu a postat câteva fotografii pe pagina personală de socializare (Click aici).
Cu alte cuvinte, asociația patronală vrea binele portului și apără interesul național dar uită să informeze opinia publică despre agenda pe care o promovează pe masa factorilor decidenți.
Și este de notorietate faptul că această Constanța Port Business Association susține scăderea taxelor aplicate de Ministerul Transporturilor operatorilor și armatorilor, dar fără ca aceste măsuri să aibă în spate un studiu economic de impact.
Dacă mâine scădem taxele pentru firmele care folosesc infrastructura portuară, câte noi locuri de muncă vor fi create? Cât profit în plus va taxa statul? Cu cât ar crește traficul de mărfuri prin porturile noastre? Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundă operatorii privați care solicită scăderi de taxe.
Viorel Panait, reprezentantul adevăratelor “grupuri obscure”
Așa cum aminteam, documentul este semnat de Viorel Panait, din postura de președinte al asociației Constanța Port Business Association. Cine este acest Viorel Panait?
Cel care din 1991 ocupă poziția de director general și președinte al Consiliului de Administrație la operatorul portuar Comvex SA. Cine sunt acționarii Comvex? Probabil și Panait ar avea probleme să răspundă la această întrebare, chiar dacă discutăm despre compania pe care o administrează de vreo 30 de anișori.
Pentru buna informare a plătitorilor de taxe, de la care asociația patronală pretinde înțelegere, operatorul Comvex SA are un acționariat care începe la Constanța, trece printr-un cartier al bogaților din București, după care face un scurt ocol prin Cipru.
Cum s-ar spune, dacă tot e să cerem bani de la contribuabili, mai bine să lucrăm cu acționari anonimizați prin intermediul unor offshore-uri din proximitatea patriei noastre. Că doar vrem binele bugetului de stat, nu?
Astfel, Comvex este deținută de Solidmet SRL, o firmă din București administrată de generalul în rezervă Ion Dan Drăgoi, lansat în afaceri în anii ’90 ca “mâna dreapta a generalului Victor Atanasie Stănculescu la firma Balli Trading” – după cum susține, încă din 2015, ziaristul Radu Tudor (Click aici). În realitate, firma la care face referire cunoscutul ziarist se numea Balli București Trade, înființată în august 1992 chipurile pentru a reprezenta în plan local societatea britanică Balli.
Mai departe, Solidmet SRL este deținută de Bulk Project SRL, o firmă administrată de Bogdan Idu-Corneliu (fiul răposatului Corneliu Idu) și deținută în proporție de 55% de Octogon Shipping & Services SRL în timp ce diferența de 45% se află în proprietatea Beftstras Holdings Ltd., din Cipru.
Mai simplu spus, unul dintre acționarii semnificativi ai Comvex este deținut, pe jumătate, de o companie offshore despre care nu se știe cui anume aparține!
Același offshore din Cipru mai apare ca asociat la firmele românești Quayside Trading, cu sediul într-o vilă din București, pe Calea Floreasca nr.2, și la ShellHarbour Operations SA și aceasta tot din București, Sector 1, unde același fiu de armator, Bogdan Idu, este acționar.
Se ridică astfel întrebarea, pe cine reprezintă Bogdan Idu (fiul fostului director al Navrom, Corneliu Idu) în toată această încrengătură de societăți? Unde ajung banii companiei Comvex, și cine controlează de fapt această societate care operează prin bunăvoința statului român în Portul Constanța, unde deține cel mai mare terminal specializat în operarea materiilor prime solide vrac?
Știm cu siguranță că o parte din banii Comvex sunt investiți în imobilare, prin proiecte precum cel prezentat de ziarista Bianca Albu sub titlul “Casa cu grafitti de pe Arthur Verona, în pericol de demolare. Firma beneficiară are în spate offshore-uri și oameni de afaceri influenți.”
Așa am aflat că firma CDRV Associates, deținută de Comvex sub administrarea lui Viorel Panait, a pus mâna pe un imobil simbol al Bucureștiului pe care vrea să-l demoleze pentru a ridica acolo un bloc cu patru etaje. Pentru asta are nevoie Comvex de taxe mai mici în port?
Autorizația de demolare a fost aprobată în septembrie 2020, cu puțin timp înainte ca Gabriela Firea să-și termine mandatul de primar al capitalei. Și chiar dacă aparent nu are o relevanță, să nu uităm că pe doamna Firea o mai cheamă și Pandele, după soțul ei, Florentin-Costel Pandele.
Absolvent al Institutului de Marină din Constanța, promoția 1984, Pandele a fost coleg de facultate și de an cu Florin Goidea, actualul director al Portului Constanța. În plus, ca un bonus, același Pandele a făcut parte și din celebrul lot al “Dosarului Flota” alături de fostul președinte Băsescu. Asta ca să vedeți, cât de aproape este Bucureștiul de Marea Neagră.
În condițiile prezentate, același Viorel Panait susține că administrația este aservită unor “interese personale ale unor grupuri obscure”, care în loc să țină cont de atragerea de marfă ar avea alte priorități.
Desigur, atunci când vorbește despre “grupurile obscure” din managementul Portului Constanța, Viorel Panait uită să precizeze că ultimul director al portului este Decan al Universității Maritime din Constanța, o instituție de învățământ superior condusă chiar de fratele său, Cornel Panait.
La fel cum uită să precizeze că Daniela Șerban, directorul economic al Portului, este o apropiată a familiei Idu, asociatul său de la Comvex. Deci cine sunt grupurile obscure?
Din păcate pentru mediul de afaceri portuar, retorica lui Viorel Panait poate pune pe masa autorităților problema intereselor personale și de grup ale unor operatori, care sunt gata să săcrifice orice pentru atingerea unor obiective personale.
Iar scrisoarea prezentată în exclusivitate de noi reprezintă probabil cea mai bună dovadă despre cum se face lobby lovind direct în instituțiile statului, sub eticheta așa-zisului interes național.
