În Primăria Constanța, nu greșeala te costă funcția. Nu lenea, nu furtul, nu incompetența. Nu. Acolo ești în pericol atunci când îți faci treaba prea bine. Când vii cu idei. Când muncești. Când devii vizibil.
Acolo, competența se pedepsește. Iar singurul păcat real e să strălucești mai tare decât primarul.
Vergil Chițac nu conduce orașul. Îl ține sub control. Nu caută oameni buni, ci oameni tăcuți. Nu vrea profesioniști, vrea umbre. În lumea lui, cel mai mare pericol nu e hoțul, nici impostorul, e omul capabil. Omul care iese în față. Omul care arată, fără să vrea, cât de slab e șeful.
Stere Hira e exemplul perfect al “modelului Chițac”. Tăcut, invizibil, obedient. L-am prins încercând să treacă o casă din patrimoniul orașului către o rudă. Dovezi, documente, presiune publică. Ce face Chițac? Mă atacă pe mine, spune că sunt mercenar. Apoi, în tăcere, retrage proiectul. Dar Hira? Nu doar că nu pățește nimic, e promovat. Pentru că n-a deranjat. Pentru că n-a contat.
Felicia Ovanesian, în schimb, a contat. City manager. Vizibilă, activă, eficientă. A primit ordin de la Chițac să taie copacii de pe Ferdinand. A doua zi, scandal. Și ce face primarul? Neagă. Spune că n-a dat ordinul. Minte cu seninătate, de față cu martori. Felicia își dă demisia. Nu pentru că a greșit. Ci pentru că a înțeles ce urmează. Și-a dat seama că într-o instituție condusă de frică, ea devenise prea prezentă. Prea incomodă.
Horia Constantinescu. Adus în Primărie de Chițac. A muncit ca un posedat. Zi de zi pe teren, în piețe, în cartiere, în instituții. A venit cu idei, cu rezultate, cu prezență. Și, inevitabil, cu expunere. A devenit prea vizibil. Și atunci a început măcelul birocratic. I s-a cerut să dea concurs. Subiecte făcute să fie imposibile. Pică. Este rugat de primar să depună contestație, deși înțelesese că nu e cazul. I se promite că va fi tratat corect. Pică și contestația. Nu din lipsă de pregătire. Ci pentru că regula nescrisă e clară: cine iese în față, trebuie să cadă.
Ionuț Rusu este exemplul cel mai recent, și cel mai cinic. Viceprimar liberal. Ani de zile, scutul lui Chițac. A ieșit în față, a explicat deciziile, a salvat imaginea administrației. A fost acolo în toate momentele grele. Iar acum? Chițac se folosește de un scandal la Clubul Sportiv Municipal ca să-l execute public. Nu pentru greșelile făcute, ci pentru imaginea pe care și-o construise. Pentru faptul că devenise, în ochii publicului, mai activ, mai viu, mai relevant decât șeful său.
Asta e marea regulă în Primăria Chițac:
Nu ai voie să fii mai competent, mai muncitor sau mai apreciat decât primarul. Dacă te apropii de acest prag, ai două opțiuni: pleci singur sau ești distrus metodic.
Și de aceea peste 97% dintre cei care au intrat alături de Chițac în administrație… au plecat. De bunăvoie.
Nu fiindcă au fost incompetenți. Ci fiindcă au înțeles, la timp, că acolo, dacă ești valoros, n-ai nicio șansă. Pentru că un om slab nu suportă să fie înconjurat de oameni puternici.
În Primăria Constanța, nu ți se cere să fii bun. Ți se cere să taci.
